Ne mai permitem luxul .....?

Scris de enola_gay Mar Iul 28, 2009 12:05 pm

E foarte greu sa-ti pastrezi inocenta si credinta in oameni atunci cand ai de-a face cu ei in toate felurile si chipurile. Cand ai intors omul pe toate partile si i-ai vazut toate fetele, si ii stii plusurile si minusurile si stii lucrurile de care el este capabil...e dificil sa mai ai incredere in ei.
Cu toate astea, inocenta nu se pierde, ea se ascunde. In spatele ironiei, mistourilor, alifiilor. Si iese la iveala doar acolo unde ne simtim in siguranta, unde avem curaj sa ne exprimam mirarea, si unde nu ne este rusine sa admitem ca nu ne suntem suficienti.
Cu fiecare gand blazat si indiferent ce-l au cei ce sunt smecheri sau blazati, se adancesc tot mai tare intr-o singuratate amara si o izolare mai de temut decat orice pe lume.
Se spune ca dupa trecerea la cele vesnice, niciun om sau niciun inger nu ii pot consola pe acestia....
Ingrozitor gand.
Va mai puteti permite luxul de a fi inocenti ???

Scris de Rechinu07 Mar Iul 28, 2009 12:08 pm

Daca inocent se traduce prin naiv, raspunsul e NU!

P.S.- Am draci!!!

Scris de nicknistor Mar Iul 28, 2009 12:46 pm

inca da,dar cu mari pirderi in toate domeniile,social,economic,relational...plm asta este

Scris de vlavi Mar Iul 28, 2009 3:10 pm

OF! Inocenţa mea e cel mai adesea soră siameză cu credulitatea şi pentru mine deja nu mai e un lux, e un chin. Sad

Nu mă părăseşte indiferent de câte motive mi-a dat viaţa asta. :!:
Dar porţia aceea de inocenţă care mă ajută să fiu copil, să mă bucur dacă văd o jucărie, o gâză colorată, o floare parfumată, să mă înfior când ascult o melodie doar pentru că "sună" frumos...o, asta mă face să mă simt cea mai mare fetiţă mică de pe lumea asta. :flower:

Scris de aly_2009 Mier Iul 29, 2009 7:24 am

atatea suturi in fund mi-a dat viata asta,incat nu stiu daca-mi mai permit luxul sa fiu inocenta.
e cam ca in poza lui asta mic.... Smile

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de Only Mier Aug 12, 2009 4:27 pm

Eu cred ca daca am putea cunoaste oamenii cu adevarat nu am putea nici idolatriza, nici uri. Iar incredere in semenii mei voi avea tot timpul...de ce sa o arunc la gunoi? pentru ca nu mi-a fost inapoiata asa cum am vrut eu? dar oare asta ne impiedica sa fim noi insine? mecanismul sec si frust al feed-back-ului? e firesc sa sufar, sa ma intreb de ce, sa nu inteleg...asta insa nu ma face mai acra, nu imi scade capacitatea de empatie, nu ma indeparteaza de miezul meu de lumina. E cumva nedrept sa judec experientele ce abia se nasc in functie de ce am trait deja si sa lipesc etichete....fiecare dintre noi avem plusuri, dar mai ales minusuri, care rupte din context pot "da" aiurea la public. Si eu gresesc, nici eu nu ascult mereu cand ar trebui sa o fac, iar uneori nu am curajul de a spune lucrurilor pe nume. Asa ca de ce as infiera pentru aceleasi pacate? dupa cum spuneam si intr-un alt post, nimic nu e ireversibil....mereu, dupa o scurta agonie provocata de gestul cuiva, a urmat introspectia. Poate ca ceva din mine determinase persoana respectiva sa reactioneze asa...poate ca anumite tare ale mele se reflectasera in exterior....raspunsurile sunt in noi, nu in ceilalti...imi vin in minte cuvintele lui Stephen King: "Monstrii sunt cat se poate de reali, iar fantomele de asemenea. Ei traiesc in interiorul nostru si cateodata se intampla sa castige..."

Scris de hotsexyro Mier Aug 12, 2009 6:14 pm

Da eu cred in oameni...in parte buna din ei....stiind tot timpul ca ei au si o parte rea,urata , infricosatoare..
Ceea ce vreau sa spun este,ca luxul de a-ti pastra inocenta si credinta in oameni nu face decat sa-ti aduca liniste si bucurie in suflet...insa ca sa nu iti fie daunatoare,trebuie sa ai tot timpul in minte ca nimeni nu-i perfect si ca uneori partea rea este mai mare decat cea buna....
ar fi ideal sa ai o inocenta lucida....

Scris de fabienne05 Mier Aug 12, 2009 8:17 pm

intotdeauna mi-am dorit ca cei din jurul meu sa nu fie nici mai buni ,
nici mai rai decat sunt eu......naivitate? credulitate? inocentza? ca
viatza mi-a demonstrat altceva.....asta deja face parte din
alt scenariu......dar cum poti defini un om care nu cere nimic mai mult
de la semenii lui decat sa fie ca el/ea?

Scris de vlavi Vin Aug 14, 2009 3:15 pm

fabienne05 a scris:dar cum poti defini un om care nu cere nimic mai mult
de la semenii lui decat sa fie ca el/ea?

Uite că nu-mi vine în minte cuvântul dar nu IDEALISTĂ te-aş numi.
Oare uiţi tu, fabi, Că până şi Dumnezeu ne-a croit "după chipul şi asemănarea Sa", nu după firea Sa???
Eu n-aş vrea să fie toţi aşa, ca mine, plăcinţică bleagă şi plângăcioasă.
Îmi place diversitatea, admir pe cei ce-mi inspiră putere, încredere, pe cei ce gândesc altfel decât mine.
Aş vrea să fiu ca fiecare dintre ei şi ca toţi la un loc.
Inocenţă? Poate.

Scris de hotsexyro Vin Aug 14, 2009 4:20 pm

eu cred ca daca am semana intre noi...ar fi plictisitor! Very Happy

dar ,sa ne pastram inocenta; adica... credinta in partea buna a fiecaruia dintre noi...ea exista!

Scris de Continut sponsorizat

Ne mai permitem luxul .....?

Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?

Re: Ne mai permitem luxul .....?