Amintiri din copilarie

Scris de vlavi Vin Sept 04, 2009 4:00 pm

Astăzi, uitându-mă prin arhiva mea, am revăzut câteva dintre pozele piticilor mei.
M-a dus gândul cu viteză mare peste ani când pruncuţii aceştia vor fi adulţi şi vor privi aceste poze.
Şi m-am întrebat:
Îşi vor mai aminti ei de grădi? De colegi, de educatoare?
Îşi vor aminti, oare, cum ne numeam?
Îşi vor dori vreodată să mai treacă pragul grădiniţei spre a revedea locul în care au deprins zborul spe lume şi viaţă?

Eu îmi amintesc atât de multe...
Cea mai dragă amintire a mea e aceea în care Moş Gerilă ( era prezent în casă nu printr-un brad împodobit ci prin intermediul unei felicitări sprijinită de coferul cu apă de pe masă) mi-a trimis prin tata ghetuţe roşii exact aşa cum mi-am dorit şi plastilină.
Îmi amintesc soba "cizmă" în care ardea focul, eu cocoţată pe pat, mama şi tata emoţionaţi că mi-au putut face (o, Doamne, cu ce sacrificii!) bucuria asta mare, pisica mirosind intrigată cutia de plastilină şi revedeam spaima mea cum că mi-ar fura Coniţa - aşa o chema pe pisică - plastilina ce avea ca model pe cutie o scenă din Scufiţa Roşie...
Dragi amintiri...
Povestiţi, vă rog, zilnic, o amintire din copilăria voastră.
Sigur va fi ca un moment de terapie prin retrăirea copilăriei.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de enola_gay Vin Sept 04, 2009 7:26 pm

...daca suntem la vremea gradinitei, imi aduc aminte ca atunci m-am indragostit prima data

...il chema Sorin , era blond si avea ochii negri ......toata lumea stia despre " legatura" noastra , pentru ca o facusem oficiala ...colegii ne priveau cu admiratie si un pic de ciuda , iar cei mari , cu inulgenta ...
...era la moda atunci seria filmelor cu haiduci ....iar noi ne jucam in curte de-a "Anitza si Saptecai ", adica eu eram Marga Barbu si Sorinel al meu , era Florin Piersic .....

Frumoase amintiri.....si tot de la gradi imi amintesc ghiozdanelul meu din tabla , in forma de inima rosie ...acolo aveam pachetel cu mancare si fructe .......cand revad in minte acele vremuri , pe cuvantul meu , ca simt in nari, mirosul de parizer , dintre feliile de paine .....toate aveau alt gust atunci ...chiar si viata avea gust de bucurie ....

Scris de Tataita Vin Sept 04, 2009 8:48 pm

ufff, cum ma mai prostea mama, ai la gradinita ca a adus jucarii noi, scoalate lenesule Very Happy

, si ce bombaneala ii trageam cand le vedeam tot pe alea vechi si stricate Very Happy

, cei mai manjeam scaunul cu plastilina tovarasei educatoare Very Happy

Scris de enola_gay Vin Sept 04, 2009 8:55 pm

ma intorceam de la gradi singura, fara mama, dar intr-un grup de colegi de grupa care stateau in aceeasi zona ...nu era asa circulatie ca acum si mergeam pe un drum unde nu trebuia sa traversam strada ....pe drum , din loc in loc , erau insirate renumitele bare de batut covoare ...si, mama, mama ce le mai luam la rand si ne rasuceam pe ele ...aveam bataturi in palme , ca si cosashii ...

Scris de Mena Vin Sept 04, 2009 9:10 pm

Eu am crescut la bunici pana la scoala,deci acolo mergeam la gradinita...Si aveam o verisoara de varsta mea...Stiti ca socul face dupa flori niste fructe gen afine?Bunica-mea zicea ca le cheama "nebunele" si sa nu cumva sa mancam...Intr-o zi cand ne intorceam de la gradi un vecin mai mare se facea ca mananca si numai mormaia ce bune sunt...Si daca am vazut...ne-am pus si noi pe mancat...Cand am terminat ala s-a apucat sa ne sperie ca innebunim(nu stiam ce-i aia nebunie)..Asa ca...am fugit acasa...m-am schimbat..am mancat..si apoi,m-am ascuns intr-un butoi gol sa nu ma gaseasca "nebunia"..Si ma striga bunica-mea..si ma cauta toata lumea..si eu nu ieseam.Seara cand m-a razbit foamea..am iesit si eu...M-a "ominit" bunicu-miu...mai rau decat nebunia.....

Scris de vlavi Sam Sept 05, 2009 7:32 am

Amintirea de azi:
Eram la grădiniţă, copiii toţi ne aşezaserăm pe covor şi aşteptam să vină cei desemnaţi de educatoare să ne dea cuburi ca să ne jucăm. Unul din băieţi, cu poala şorţuleţului plină de cuburi are o idee năstruşnică: Să le lase să "ningă" peste capul meu. Aşa că lăsă să-i cadă pe rând cuburile exact în creştetul meu care, fragil fiind, nu a priceput că e de joacă şi a găsit cu cale să se simtă lezat.
În scurtă vreme eram tot un sânge şi copiii mă priveau ca pe o martiră. Ştiţi ce făceam eu aşa, însângerată?
Nimic. N-am plâns, n-am strigat... doar o priveam pe tovarăşa care ţipa la băiat că m-a rănit.
Oricum, o zi întregă am fost vedeta căminului!
Şi am mai fost de vreo două ori... o să vă povestesc eu, staţi fără grijă!

Scris de TAVIC Sam Sept 05, 2009 2:26 pm

enola_gay a scris:...daca suntem la vremea gradinitei, imi aduc aminte ca atunci m-am indragostit prima data

...il chema Sorin , era blond si avea ochii negri ......toata lumea stia despre " legatura" noastra , pentru ca o facusem oficiala ...colegii ne priveau cu admiratie si un pic de ciuda , iar cei mari , cu inulgenta ...
...era la moda atunci seria filmelor cu haiduci ....iar noi ne jucam in curte de-a "Anitza si Saptecai ", adica eu eram Marga Barbu si Sorinel al meu , era Florin Piersic .....

Frumoase amintiri.....si tot de la gradi imi amintesc ghiozdanelul meu din tabla , in forma de inima rosie ...acolo aveam pachetel cu mancare si fructe .......cand revad in minte acele vremuri , pe cuvantul meu , ca simt in nari, mirosul de parizer , dintre feliile de paine .....toate aveau alt gust atunci ...chiar si viata avea gust de bucurie ....

ai fost copil precoce !Hihi
eu la varsta aia abia stiam sa fac pipi cu putza in olitza !hihi
si am facut 3 ani de gradi!hihi

Scris de Tasha Sam Sept 05, 2009 2:41 pm

In Baragan unde mama mea a fost deportata politic impreuna cu mine...n-am avut gradinita...n-am amintiri placute si nici nu-mi vine sa-mi amintesc de copilaria mea....

Aveam doar un calut din lemn pe care l-am primit de la o fata din vecini,care se saturase de el...l-am pastrat insa mult timp...pina s-a enervat sotul meu si l-a aruncat la gunoi,ca-mi trezea amintiri triste...
Cred ca de aici dorinta mea de a avea o colectie de papusi cu cap de portelan... Smile

...spre a compensa lipsurile din copilarie...

Scris de quanchi Dum Sept 06, 2009 2:02 am

Nu stiu cum draq faceam, dar cand eram mic faceam numai din alea "nefacute"...

Eram la gradinita cu program prelungit 8-17, si ne dadea sa mancam la pranz. Tin minte ca era o masa lunga si noi aliniati de o parte si de alta. Intodeauna pe masa erau 2 farfurioare cu sare. Aveam un coleg fooooooarte plangacios, plangea din orice (il chema Cocos). Si intr-o zi la pranz, aliniati asteptam masa. Si-l apuca pe Cocos la meu plansul. Si avea si un plans din acela foarte iritant, mai mult un tiuit de te facea sa te urci pe pereti. Mie nu stiu ce-mi vine, cand il aud , iau farfuriuta cu sare de pe masa si ii arunc lui Cocos drept in ochi. Ala incepe sa urle de zici ca erau 100 de bocitoare cu diploma.
Culmea a fost alta, vin doua educatoare si il iau tot pe el la palme "Ce ai ma de urli ca un descreierat???"
...Mai nasol cand s-a aflat. Practic, am fost exmatriculat din aceea gradinita, Directoarea nu a vrut sa ma mai tina, mama a trebuit sa ma mute la alta...in fine...

Si alta intamplare tot "macabra" din copilarie...

Eram prin clasa a 5-a, a 6-a. Si jucam Fatea-ascunselea in fata blocului. Tin minte ca se intunecase, era deja seara. In fata blocului era o parcare. Eu ma ascunsesem sub o masina cu prelata. Vad niste picioare de sub masina, eu fiind convins ca este cel care s-a pus. Il apuc de ambele picioare si cu o voce schimbata (groasa ca sa nu ma recunoasca) intreb: "Ghici cine e?" Numai ca fiind intuneric nu mi-am dat seama ca nu era unul din colegii mei de joaca , ci un vecin , un nene in jur de 60 de ani ce se intorcea acasa cu 2 sacose. Apucand-ul de picioare de sub masina, omul s-a speriat, a cazut de-a berbeleacul, a spart doua sticle de ulei si era alb ca varul, nu mai respira nu mai vorbea... Destul de greu si-a revenit, bine ca nu a facut infarct...

Si astea sunt doar 2 intamplari din multe altele, nu stiu cum faceam dar cand eram mic eram pe principiul "Toate mi se-ntampla numai mie" ... Laughing

Scris de vlavi Dum Sept 06, 2009 6:11 am

Doamne, ce-am outut râde la faza cu moşul!
Bine, şi prima a fost drăguţă.
La grădi meu copiii stăteau la masă câte patru.
Odată, când aveam pilaf, la masa mea s-a nimerit să stea şi un băiat (parcă-l văd: blonduţ, grăsuţ, cu ochi mari şi de un albastru intens) care era de felul lui grozav de mâncăcios.
Mânca boabele de piper din farfuriile celorlalţi.
Un alt coleg mai mare ca vârstă, prindea muşte , le rupea capul şi îi dădea mâncăciosului spunându-i: Am mai găsit un piper.
Şi ăla mânca. A mâncat vreo 3-4 "bobiţe", apoi eu, fetă miloasă, i-am zis... şi unde mi s-a pus blondul nostru pe o vomitătură...Atunci cred că am aflat cum e să-ţi iasă ochii din cap, de la sărmanul meu coleg mâncăcios.
Nu mai ţin minte dacă a fost vreunul pedepsit.

Scris de hotsexyro Dum Sept 06, 2009 12:15 pm

Este o adevarata terapie DA,sa retraiesti cate un moment din copilaria ta...eu asa am invatat sa merg mai departe fara El,aducand in minte cum am trait inainte de a-l cunoaste si cat de frumoasa putea fi viata si atunci!
imi aduc aminte mereu cate o chestie haioasa sau fericita din copilaria mea...Eu m-am indragostit prima data in clasa I de colegul meu de banca Adrian...si cand am fost bolnava aproape o luna, a venit zi de zi la mine si mi-a adus lectiile si am invatat impreuna ...si la sfarsit eu am luat premiul doi si el trei...si s-a suparat foarte tare(nu stia sa piarda,intr-o competitie !) si mi-a trecut indragostirea! Laughing

Scris de TAVIC Dum Sept 06, 2009 12:18 pm

alt copil precoce !hihi
eu m-am indragostit mai tarziu !Hihi

Scris de hotsexyro Dum Sept 06, 2009 12:40 pm

sa sti ca cei care au fost copii precoce ai indragostirii au sanse sa se indragosteasca pana dau din nou in "mintea copiilor"! Laughing

Scris de enola_gay Dum Sept 06, 2009 12:46 pm

Din clasa I , m-am indragostit a doua oara ....imi trecuse iubirea de Sorinel si acum , m-am indragostit de Dan ....era frumos ca un mic zeu ...cel mai frumos brunet pe care l-am vazut eu in viata mea ...trebuie sa stiti ca as da orice sa-l revad acum, dupa 40 de ani ....
facea innot de performanta si era o mica vedeta printre noi ....ma cucerise cu zambetul sau ...modul in care imi arata ca ma iubeste , era faptul ca ma tragea de cozi de cate ori avea ocazia ..adica in fiecare recreatie ...

Scris de vlavi Dum Sept 06, 2009 1:02 pm

O amintire de pe când mă duceam în satul bunicilor, de pe vremea când aveam vreo 5 anişori. Mă simţeam importantă printre copiii aceia simpli pentru că eu mergeam la balet, nu cu vaca, vorbeam mult şi corect, eram dezinvoltă şi îi topeam pe toţi cu firea mea veselă.
La grădiniţa de la ţară eram solicitată cu un număr individual de recitare sau de dans şi... cine mai era ca mine?!
Ei, devenisem atât de încrezută încât începusem a spune " piloţi" la chiloţi şi "biocel"în loc de ghiocel numai să nu fiu şi eu ca "ţărănoii".
Să vedeţi numai că, o dată, stând la masă cu un vecinel de o seamă cu mine, am mâncat fasole scăzută cu mămăligă rece şi în loc de lingură foloseam căuşuri din foaie de ceapă.
Am mâncat la ceapă de-aia şi fasole încât cred că mi-am dat ficatul peste cap
de-am ajuns la spital unde am mâncat 3 zile pesmet.
Întoarsă în sat mă priveau copiii ca pe handicapaţi, cu milă şi îndoială:" Asta e orăşeancă, nici să mănânce nu ştie!"

Scris de hotsexyro Dum Sept 06, 2009 1:39 pm

no,acum ,sa va spun cum arata primul meu bilet de dragoste,raspuns la biletul lui,evident(ma invatase pe mine mama mea ca baietii fac prim miscare intotdeauna):
"am primit dragostea ta si te iubesc la "nebuie"!"
eram o aiurita si mancam literele( din graba )de-atunci! lol!

Scris de vlavi Dum Sept 06, 2009 1:59 pm

Iar eu, mândră tare de cât de deşteaptă mă are mama, pe la vreo 8 ani am învăţat pe un vecinel de trei anişori săp scrie cu cărămidă pe peretele dasei vecine cuvântul FUT. Copilul, bucuros că a învăţat să scrie, cum a ajuns în casă i-a scris maică-sii cuvântul, mă-sa a dat în nebuneală, l-a bătut pe săracul Gigi de i-a sunat apa-n cap
şi apoi a venit de m-a pârât la mama. Eu, cu cel mai angelic chip şi cea mai naivă privire, am încercat s-o conving pe mama cum că n-aş avea vreo vină. Mama, de faţă cu vecina a cam tăcut, aia a spumat degeaba, dar când a intrat în casă, prevăzătoare, mi-a altoit un toc de bătaie, să fie, să se găsească...

Scris de quanchi Lun Sept 07, 2009 12:35 am

Sa va mai spun si eu 2 intamplari haioase. Laughing

Eram prin clasa a 11-a. In autobuze, buluc, lumea pe scara, de, ca pe vremea lui Ceausescu. In mana aveam o umbrela din aceea cu maner curbat , gen carlig. In inghesuiala, nu stiu cum am facut de am agatat cu manerul umbrelei gaica de la pantalonii unui nene din fata mea. Ajunge autobuzul in statie, nenea da sa coboare si ma trage de umbrela. Eu convins ca cineva vrea sa-mi fure umbrela, trag odata tare inapoi. Nenea, agatat de pantaloni cade in fund pe scara. Lumea din spate ma impingea vrand sa coboare. Asta din fata, punandu-se “capra”, ma impiedic si cad peste el si alti doi din spate peste mine, si cadem , frumos toti 4 din masina , fiind calcati si de cei din statie care vroiau sa urce in autobuz...

Si tot in ITB-ul nostru cel de toate zilele si tot prin clasa a 11.

De aceasta data era autobuzul destul de liber. Ma sui si dau sa taxez biletul. Intr-o mana aveam mapa de scoala , cu cealalta dau sa ma caut in buzunar de billet. Deci, nu ma tineam de bara. Autobuzul pune o frana brusca , eu netinandu-ma de nimic ma duc rapid cativa metrii in fata cu capul drept in pieptul unei babe pe care am culcat-o la pamant cu picioarele in sus, eu impiedacandu-ma de picioarele babei si cazand peste ea. Baba nu zicea nimic, era destul de “sifonata” dupa incident. Unii au sarit sa ne ajute, altii faceau misto: “Nu a-ti mai avut rabdare sa va luati si voi o camera” , sau “Ce face si dragostea asta din oameni,domne’ ”, etc

Scris de hotsexyro Lun Sept 07, 2009 12:57 am

auleuuuu.......am ras cu lacrimi! Laughing

tu ar trebui sa scri chiar o carte ar fi haioasa rau!

Scris de vlavi Lun Sept 07, 2009 6:35 am

Doamne, inspirată am fost cu topicul ăsta fie şi numai pentru faptul că-i dăm ocazia dragului de quanchi să ne povestească. Laughing

Scris de hotsexyro Lun Sept 07, 2009 9:42 am

si noua tuturor ne-ai dat ocazia sa ne amintim ce bine e sa fii copil!

Scris de quanchi Mier Sept 09, 2009 12:49 pm

Sa va mai spun o intamplare...

Incepeam clasa I. Imi da mama 7 lei (atat costa pe atunci) si ma trimite la tuns. Mi-a spus "Tunde-te scurt ca incepi scoala" Ok, ma duc la tuns. Si era un nene. Ii spun sa ma tunda scurt. Nenea zice: "Pai cat de scurt?" Eu:"Cat mai scurt" ; "Pai cat? 2, 1, 0". Eu"cat e cel mai scurt?" El"0" . Eu" 0 atunci".
Si imi face ala un biloi de toata frumusetea... Eu bucuros ca tunsul la 0 cu masina era 3 lei si mi-au ramas si bani... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Cand ma vede maica-mea sa lesine... Nici poze nu mi-a facut in prima zi de scoala... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de enola_gay Mier Sept 09, 2009 1:06 pm

inseamna ca erai minunat de ....uratel .... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de vlavi Mier Sept 09, 2009 1:14 pm

O dată un nene cosea iarba în parc.
Eu ( aveam vreo 5 ani) am întrebat pe mama ce face omul ăla.
Mama mi-a zis că taie iarba şi că ea va creşte mai verde, mai frumoasă, mai viguroasă, eu am băgat la cap că dacă tai ceva devine mai puternic, mai frumos, aşa că la prima ocazie ivită, mi-am tuns genele şi sprâncenele, mi-am tăiat bretonul scuuurt, cât mi-a permis foarfecul...
Când în sfârşit am realizat ce mare tâmpenie am făcut... am plâns de frica bătăii ce avea să vie. Şi a venit...şi iar am plâns.
Culmea, nici genele şi sprâncenele, nici bretonul nu au fost mai viguroase.

Scris de vlavi Lun Sept 14, 2009 6:12 am

Cât, ce vă mai amintiţi despre prima zi de şcoală?
Eu îmi amintesc buchetul de ochiul-boului pe care mă încăpăţânasem să-l ţin eu deşi era grozav de incomod şi priveam lumea printre tijele florilor, mai ţin minte cum era mama îmbrăcată şi mai ţin minte ghiozdanul meu care era gri, cu nişte catarame mari şi strălucitoare.
Mai ţin minte că în clasă am descoperit cu dezamăgire un învăţător bătrân şi, ce ţin minte cel mai bine, e faptul că mama mi-a zis să stau în bancă lângă un băiat graaas (pe mama lui Mircea o cunoştea mama şi, pentru că lângă grasomegă ăla nu se aşeza nimeni, mama - o miloasă, o altruistă, o bleagă- normal că m-a trimis pe mine ). Îmi era aşa ruşine că stau lângă el!!!Parcă şi acum îmi simt roşeaţa din obraji.
Ce uşurare a fost pentru mine că învăţătorul cel bătrân ne-a scos apoi pe toţi în faţa clasei şi ne-a ordonat după înălţime şi ne-a indicat locul în care avem de stat de a doua zi!

Scris de Continut sponsorizat

Amintiri din copilarie

Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie

Re: Amintiri din copilarie