Re: Copy paste

Scris de Only Mier Aug 26, 2009 12:38 am

de pe blogul lui Tudor

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Le-am spus de atatea ori celor din jurul meu: - Aveti grija, ma
hranesc cu voi, ma infrupt din carnea mintilor voastre, o sug ca pe o
stridie, scuip si plec. Plec mai departe daca nimic nu mai e ca sa ma
hranesc! Si ei, ei ce-au facut? In loc sa lupte ca sa devina
necomestibili, mi-au oferit o jalnica si fatalista lamentatie, zic ei,
oglinda egoului meu. NU, NICIODATA N-AM SA MOR DE FOAME!!!

Scris de Only Mier Aug 26, 2009 1:58 am

scrisoare catre liceeni

TUOR CHIRILA

Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.

Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.

Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca vetifura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?

Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de
nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va
asfixia copiii.

Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai
prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.

Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la
putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.

Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.

Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile.
Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp.Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.

Salvati-va!
Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!

Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?

Scris de enola_gay Joi Aug 27, 2009 7:10 am

"Mi-am pus deseori unele întrebări, cum ar fi cea de astăzi..Ce este viaţa? Cum ar trebui să o trăim? Oare trebuie să o apreciem? Sau nu? Şi m-am gândit la următoarea poveste: “Intr-un lăcaş numit Timp, o entitate pe numele său Mobb,
plictisită de faptul că secunde, minute , ore , se scurgeau iar ceasul
său stătea în loc şi nu pornea niciodată, şi-a pus în minte următorul
lucru, cum ar face el să repare ceasul?

Era singur, izolat, în jurul lui nu
exista lume, era Mobb şi-atât, doar nişte copaci uscaţi se mai mişcau
în bătăile vântului, şi mai cădea din când în când câte-o frunză
veştejită, topită de lumina soarelui.

Trec..zile, nopţi nedormite, ochii lui
Mobb se îndreptau spre ceasul său, nu ştia cum să-l facă să meargă, a
încercat să-l desfacă, stupoare, ceasul nu se desfăcea, era construit
dintr-o bucată, şi totuşi cum era construit?

Ia un fier, încearcă să-l desfacă, nu reuşeşte, la un moment dat se enervează zicându-şi

“Dacă îl arunc, o să se spargă, şi aşa
reuşesc să-l desfac”, îl ia în mână şi-l trânteşte cu toată puterea lui
de pământ, ceasul nu se sparge, ci din contră dă semne că merge, începe
să ticăie, Mobb era fericit, nu putea să-şi creadă ochilor că îi merge
ceasul, insă la un moment dat când să se uite mai atent ceasul se
opreşte.

Mobb rămâne uimit şi cuprins de
tristeţe se pune să doarmă, aşteptând ca în următoarea zi să aibă mai
multă inspiraţie, iarăşi trec zile, trec nopţi, şi nimic, stătea cu
ceasul în mână, îl mai întorcea pe o parte, pe alta, şi niciun răspuns.

Natura în jurul lui se destrăma,
copacii mai aveau puţin şi cădeau, plantele din jurul casei sale erau
arse de soare, câmpul era pustiu, totul era morbid, soarele ardea atât
de tare, era negru, dar lui nu-i păsa, el trăia doar pentru el şi
ceasul sau.

Adoarme la un moment dat , copleşit de
căldura apăsătoare, şi începe să viseze, începe să-i apară în vis o
casă frumoasă, cu geamuri albe, înconjurată de copaci tineri şi cu
frunze verzi, în jurul casei o mare de flori colorate, câmpul plin de
verdeaţă, soarele care ardea pe cer, un soare galben şi nu negru că cel
de până acum, iar lângă casă o fântână..

Deodată se trezeşte Mobb speriat, în
jurul lui toate erau la fel, el era singur, casa lui nu era cea din
vis, era o cocioabă mică ce stătea să cadă, copacii erau la pământ
copleşiţi şi lipisiti de viaţă, natură era moartă, mai avea puţin şi se
dezintegra, dar vede ceva ce-i apăruse în vis-Fântâna-.

Se duce şi ridică uşor capacul, timorat
se uită în jos, ridică funia… trage cu putere..şi rămâne uimit, în
fântână era apă, apa care de mult nu mai curgea în ţinutul său, îşi
umezeşte mâinile şi faţa şi zâmbeşte, avea apă!

Obsedat de visul în care totul era viu
în jurul sau, începe Mobb să ia apă din fântână, începe să-şi ude
grădina, să ude iarba, să planteze flori, să-şi aranjeze casa, s-o
văruiască, să aibă grijă de copaci, să le taie ramurile.

Munceşte Mobb zile, nopţi, săptămâni,
până termină, şi ajunge la sfârşit , obosit…era noapte de-acum, se
duce în cameră lui îşi agăţă ceasul ce tot nu mergea pe perete, era
epuizat, muncise încontinuu dar era fericit că terminase, se mai uită
la detalii şi după se aşează în pat, să doarmă.

Închide ochii, adoarme… în timp ce
dormea, iarba începuse să crească, copacii îşi reveneau, îşi îndreptau
coloana, păsările începeau să zboare fericite, florile îţi îmbătau
privirea cu culorile lor nemaîntâlnite, câmpul şi pajiştea renăşteau,
totul prindea viaţă şi stupoare!! ..ceasul de pe perete începe să
ticaie, timpul începea să curgă.

În lumina dimineţii o voce stranie se
aude :”Mobb, hai la masă, mai repede că trebuie să ajung la mama”, Mobb
tresare, se uită pe perete , ceasul mergea!!!! Rămâne uimit, fuge
repede afară, şi o vede pe Ea, îşi vede VIAŢA , viaţa pe care Mobb o
aştepta, viaţa de care Mobb fugise, nepasându-i de consecinţe, şi
care..în urma trudei sale se întorsese la el, nu-i vine să-şi creadă
ochilor, casa îşi revenise, natura era atât de vie, încât te copleşea
cu frumuseţea ei..ceasul mergea, începuse să ticăie, în ţinutul numit “Timp” începuse să curgă VIAŢA”

Morală: Nu lăsaţi viaţa să curgă pe
lângă voi şi încercaţi să o apreciaţi cât timp o aveţi, pentru că nu
ştiu dacă o să aveţi ocazia, că şi Mobb s-o reparaţi”

Scris de hotsexyro Joi Aug 27, 2009 12:32 pm

Sfaturile lotusului

1.Da oamenilor mai mult decat se asteapta si da cu bucurie.

2.Casatoreste-te cu un om cu care iti place sa si vorbesti.Pe masura ce imbatranesti indemanarea pentru conversatie va fi f importanta.

3.Nu crede tot ce auzi,cheltuie tot ce ai,dormi cat vrei!

4.Cand spui TE IUBESC,asa sa fie.

5.Cand spui "imi pare rau",priveste-l pe celalalt in ochi.

6.Logodeste-te cu cel putin 6 luni inainte de a te casatori.

7.Crede in dragoste la prima vedere.

8.Nu rade de visurile cuiva.Oamenii care nu au vise, nu au prea multe.

9.Iubeste mult si pasional.Poti fi ranit,dar este singurul mod de a trai din plin.

10.In dispute,lupta cinstit.Nu pronunta nume.

11.Nu judeca oamenii dupa relatiile pe care le au.

12.Vorbeste rar ,dar gandeste repede.

13.Cand cineva iti pune o intrebare la care nu stii cum sa raspunzi,zambeste ,si intreaba: de ce vrei sa stii?

14.Tine minte ,marea iubire si marile realizari,comporta mari riscuri.

15.Spune "noroc" cand cineva stranuta!

16.Cand pierzi,nu pierde si lectia.

17.Tine minte cei trei R: Respect pentru tine,Respect pentru ceilalti,Responsabilitate pentru actiunile tale.

18.Nu lasa ca o mica disputa sa strice o mare prietenie.

19,Cand iti dai seama ca ai facut o greseala,incearca s-o corectezi.

20,Zambeste cand raspunzi la telefon.Se simte asta in vocea ta.

21.Stai o vreme singur.

"Un prieten adevarat este acela care strangandu-ti mana, iti atinge inima"

l-am primit ieri,pe e-mail,cu binecunoscutele avertismente si bla,bla,bla....
dar mi-a placut foarte mult Very Happy

Scris de vlavi Sam Aug 29, 2009 8:07 am

Motto:
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.
Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi.
“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga
neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la
casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.
Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea:
“Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat.
Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Publicat de Irina

Scris de enola_gay Sam Aug 29, 2009 8:17 am

Foarte frumos ......
Dar cati avem norocul de a gasi pe cel care sa spuna :“E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.

Scris de vlavi Sam Aug 29, 2009 9:43 am

Oare aveau copii, nepoţi, fraţi?
Oare nu era dorinţa bâtrânului de a şti că mai are o misiune?
Aceea de a fi de folos cuiva fie el şi un muribund?
Căci, luată la întreg, starea bătrânei asta era: de mort viu.
Iubirea? O himeră. Moşnegelul din povestire se agaţă cu disperare de vise...
Frumoasă poveste, de asta v-am şi postat-o, mie mi-a plăcut teribil şi citatul de la Motto.

Scris de nicknistor Sam Aug 29, 2009 5:12 pm

vlavi a scris:Motto:
"Viata nu inseamna sa supravietuiesti unei furtuni ci sa stii sa dansezi in ploaie."
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

O intrebare frecventa pe Google pare a fi: “Ce este dragostea?“… ei bine, cea mai frumoasa explicatie am auzit-o cu cativa ani in urma de la o prietena asistenta medicala.
Zilele astea ploioase mi-au reamintit povestea pe care astazi m-am gandit sa o impartasesc cu voi.
“Era o dimineata aglomerata la cabinet cand, in jurul orei 08:30, intra un domn batran cu un deget bandajat. Imi spune imediat ca este foarte grabit caci are o intalnire fixata pentru ora 09:00. L-am invitat sa se aseze stiind ca avea sa mai treaca cel putin o jumatate de ora pana sa apara medicul. Il observ cu cata nerabdare isi priveste ceasul la fiecare minut care trece.
Intre timp ma gandesc ca n-ar fi rau sa-i desfac bandajul si sa vad despre ce este vorba. Rana nu pare a fi asa de grava… in asteptarea medicului, ma decid sa-i dezinfectez rana si ma lansez intr-o mica conversatie. Il intreb cat de urgenta este intalnirea pe care o are si daca nu prefera sa astepte sosirea medicului pentru tratarea ranii. Imi raspunde ca trebuie sa mearga
neaparat la casa de batrani, asa cum face de ani buni, ca sa ia micul dejun cu sotia.
Politicoasa, il intreb de sanatatea sotiei. Senin, batranul domn imi povesteste ca sotia, bolnava de Alzheimer, sta la
casa de batrani de mai bine de 7 ani. Gandindu-ma ca intr-un moment de luciditate sotia putea fi agitata de intarzierea lui, ma grabesc sa-i tratez rana dar batranul imi explica ca ea nu-si mai aduce aminte de 5 ani cine este el... Si-atunci il intreb mirata: “Si dvs. va duceti zilnic ca sa luati micul dejun impreuna?“. Cu un suras dulce si o mangaiere pe mana, imi raspunde: “E-adevarat ca ea nu mai stie cine sunt eu, dar eu stiu bine cine este ea“.
Am ramas fara cuvinte si un fior m-a strabatut in timp ce ma uitam la batranul care se indeparta cu pasi grabiti. Mi-am inghitit lacrimile spunandu-mi in sinea mea:
“Asta este dragostea, asta este ceea ce imi doresc de la viata!... Caci, in fond, asa este dragostea adevarata ?!… nu neaparat fizica si nici romantica in mod ideal. Sa iubesti inseamna sa accepti ceea ce a fost, ceea ce este, ceea ce va fi si ceea ce inca nu s-a intamplat.
Persoanele fericite si implinite nu sunt neaparat cele care au tot ce-i mai bun din fiecare lucru, ci acelea care stiu sa faca ce-i mai bun din tot ceea ce au”.

Publicat de Irina

tatal meu face asta de ani de zile si mama e bolnava de aceiasi boala...si noi copii facem la fel de cite ori putem,pt ca stim cine a fost si nu mai conteaza cine este acum..indiferent de cum ar fi e mama noastra

Scris de hotsexyro Sam Aug 29, 2009 5:23 pm

si eu am facut asta in ultimii patru ani cu MAMA mea!fara nici un barat prin preajma,insa!

tatal tau e un BARBAT ADEVARAT! (si acestia nu se gasesc peste tot)Nicky!

Scris de nicknistor Sam Aug 29, 2009 5:25 pm

se spune ca-i semanam sper sa fie asa

Scris de vlavi Sam Aug 29, 2009 6:40 pm

Nick, să-ţi dea Domnul putere să-ţi îndeplineşti îndatorirea de fiu până la capăt!

Scris de nicknistor Sam Aug 29, 2009 7:39 pm

ms mult vlavi,un multumesc sincer si din inima

Scris de vlavi Mier Sept 02, 2009 5:28 pm

CINE MOARE ?

de Pablo Neruda

Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida. Totul depinde de cum o traim...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare.
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul.
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie.
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale.
Daca va fi sa furi, fura o sarutare.
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica.
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire.
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...

Scris de fabienne05 Mier Sept 02, 2009 9:52 pm

si.....apropo de ....."daca"

Rudyard Kipling

DACĂ

Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd
Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;

De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi
cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv,
cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă,
dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!

Scris de fabienne05 Mier Sept 02, 2009 9:54 pm

Hush..............

Scris de quanchi Sam Sept 05, 2009 12:58 am

Se spune ca un samurai care atinsese un nivel foarte inalt in tehnicile de arte martiale a mers la un maestru spiritual si l'a intrebat scurt: "Spune'mi cum se poate ajunge in Rai si cum se poate ajunge in Iad?". Maestrul l'a privit in ochi pe samuraiul acela calare si cu sabia in teaca, si i'a zis pe fata: "Hm, da cine te crezi tu sa vii asa la mine sa ma interoghezi? Esti un neica nimeni care habar nare ce inseamna artele martiale! Nici macar nu stii cum se tine corect sabia! Si mai vrei sa afli . Nu am timp de pierdut cu oameni ca tine!." Samuraiul nostru a dus imediat mana la sabie si a scos'o, cu intentia sa ii arate acelui maestru cine "e mai tare" dintre ei doi. Acesta i'a spus atunci scurt: "Aceasta e poarta spre Iad!". Impresionat, samuraiul s'a aplecat la picioarele maestrului si i'a multumit. Acesta i'a spus atunci : "Iata si poarta spre Rai!".

Scris de Mena Dum Sept 06, 2009 8:22 am

"-Inteleptule am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic,de neinsemnat,nimeni nu da doi bani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva bun..Ajuta-ma,invata-ma cum sa fac sa fiu mai bun?Cum sa le schimb oamenilor parerea despre mine?
Fara ca macar sa se uite la el,batranul ii spuse:
-Imi pare rau baiete,nu te pot ajuta acum,am de rezolvat o chestiune personala.Poate dupa aceea..
Apoi,dupa o mica pauza adauga:
-Daca insa m-ai putea ajuta tu pe mine,atunci poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
-Aaa..incantat sa va ajut-rosti tanarul cam cu jumatate de gura,simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
-Bine-incuviinta batranul.Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baiatului adaugand:
-Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ.Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie.E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani,dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur.Pleca si vino cu banii cat mai repede.
Tanarul lua inelul,incaleca si pleca.Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si in dreapta,doar-doar va gasi cumparatorul potrivit.Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie,pana cand le spunea cat cere pe ea.Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau,altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele.Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemena pret pe inel.Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani,unul de argint si unul de cupru,dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur,asa ca refuza oferta.Dupa ce batu targul in lung si in lat,rapus nu atat de oboseala,cat mai ales de nereusita,lua calul si se intoarse la batran.
Tanarul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului,ca sa-l poata scapa de batran de griji si astfel,acesta sa se poata ocupa si de el.Intra cu capul plecat.
-Imi pare rau-incepu el-dar nu am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut.De abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel,dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la adevarata valoare a inelului.
-Nici nu-ti imaginezi cat adevar au vorbele tale tinere prieten!Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului.Incaleca si alearga la bijutier.Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face.Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba cat ti-ar da pentru el.Dar,oricat ti-ar oferi,nu-l vinde.Intoarce-te cu inelul!
Baiatul incaleca si pleca in goana..Bijutierul examina atent micul inel,il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul,il rasuci si apoi zise:
-Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum,nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pe acest inel.
-Cuuuum?58 de bani de aur?!?-exclama naucit tanarul
-Da,raspunse bijutierul.Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70,dar daca vrea sa-l vanda degraba,nu-i pot oferi decat 58.
Tanrul multumi si se intoarse degraba intelept,povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
-Ia loc,te rog-ii spuse acesta dupa ce-l asculta.Tu esti asemenea acestui inel,o bijuterie valoroasa si unica.Si,ca in cazul lui,doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.
Spunand acestea lua inelul si-l puse din nou pe degetul mic.
-Cun totii suntem asemena lui,valorosi si unici,perindandu-ne prin targurile vietii si asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze..

Scris de quanchi Lun Sept 07, 2009 11:27 am

Adie vantul frunza plopului, inmarmurirea stancii se trezeste la viata. Marea ritmeaza cu pamantul, in ritualul molcom al magneticei luni, atractie planetara, melodica, prefigurand sentimente. Puiul de lup se dezmiarda, in haita, invartind jocul "in figuri" pentru a trai, pentru sine, mai apoi. Acompaniati de ganguritul non-silabic, ochii nou-nascutului "danseaza" gesturi pentru a desprinde iubirea de mama, de fiintele dragi, jucandu-se pentru a deveni om. DANSUL este ritmul planetei circuland in venele omului, armonizandu-l cu cosmosul, cu natura inconjuratoare. Izvorand din joc devine credinta, spre a depozita liric experienta umana, "traducand" astfel trairi emotionale, uneori "intraductibile" de alte sisteme de comunicare. Devine "Declaratie de Dragoste" pentru fiinta iubita, apoi spectacol-imn de lauda fiintei umane, rostuind astfel speranta in mai bine, prin FRUMOS. In traire transcedentala, spre lumina, armonizata cu credinta intru Domnul pana la indumnezeire.
DANSUL innobileaza, intr-un festival al viitorului continuu, cu fiecare "pas", cu fiecare "figura", pledam, prin iubirea aproapelui, pentru conditia noastra umana. Pe "apele" lui sonore, sufletele noastre timide plutesc temerar dinspre vis spre ideal, "invesmantate in frumos."
DANSUL ne invata sa intrupam propriile noastre certitudini. Din "vis", prin miraj, pana la starea de extaz. Prin muzica si unduirea trupurilor noastre, piruietam spre perfectiune.
DANSUL exprima un semnificant clocot unic de viata, care intretine actiunea unei imaginatii, imbinand realitatea cu fantezia.

DANSATORUL nu e strain de singuratate... el se inchide in dans pentru a conversa cu el insusi. Dansul vine ca o transa care face legatura intre imanent si transcendent, este un mod de comunicare simbolica cu zeii, oamenii si deopotriva cu el insusi. Este un refuz al determinismului si o eliberare de limite. Prin dans el isi manifesta instinctul vietii, care aspira la suprimarea oricarei dualitati a lumii temporale.
Dansul comunica din dansator intreaga sa lume imaginara interioara... un prea plin al sufletului care necesita a fi rostuit si calauzit. In acest sens, viata vine ca un dans in care intri fara voia ta, dar imbatat de voluptatea caruia te duci, inconstient, pana la capat, cand te prabusesti istovit sub greutatea pe care singur ai adunat-o.
Dansul vine din interior, dintr-o nevoie de exorcizare a propriilor crize si blocaje... "dansul cu viata" este un joc fatal, asemanator cu dansurile barbare ale salbaticilor cu cutite in dinti, la lumina de focuri in noapte. Este un dans in care de la inceput cunosti si sfarsitul, de-a carui vraja si ispita nu te poti elibera. Doar modul tau unic de a simti, de a vorbi iti confera libertatea care mai intai se traieste si numai apoi se cunoaste.
Dansand - existi - dansul iti confera valoarea existentei. O existenta in care te poti recunoaste ca intr-o oglinda.

In Lumea Dansului castigi simtul echilibrului launtric.
Gaseste si TU un gand pe care, ti se pare, ca ti l-ai marturisit candva, dar n-ai apucat sa-l exprimi... DANSAND.

Intr-o viata de om, o singura data poti atinge culmile. In rest, totul nu este decat a urca si a cobora de pe aceasta culme...

Scris de hotsexyro Lun Sept 07, 2009 1:11 pm

Cand am vazut cu ochii mei ca iubitul meu ,barbatul vietzii mele ma insala,am simtit o nevoie acuta sa dansez si...am dansat pana dimineata ,eliberand din mine toata furia,toata disperarea,toata dezamagirea si frustrarea...si asa am putut sa eliberez suvoiul eliberator si purifcator al lacrimilor....care mi-a spalat pana la stralucire sufletul!
Dansul este minunea lumii exprimata prin miscare..
Dansul este un poem in care fiecare miscare este un cuvant...
Dansul este limbajul ascuns al sufletului..
Prieteniile si iubirile,relatiile, se construiesc mai usor in ritm de Dans!

Scris de enola_gay Joi Sept 10, 2009 6:27 am

„Cu câteva săptămîni în urmă, mai avea încă o idee despre dragoste ca fiind o formă de artă, sau cel puţin de meşteşug artistic; acum intra tot mai adînc în noua lume, categoric mai reală, în care amorul este o formă de consum şi un loc de segregaţie.”

„Nu spun că oamenii iubesc pentru bani, pentru culoarea părului, circumferinţa pieptului, dar statisticile ne arată că toate astea au o importanţă hotărîtoare. Meseria, musculatura, înălţimea, vîrsta, banii, greutatea, maşina, hainele, culoarea ochilor, naţionalitatea, marca de corn flakes pe care o mănînci dimineaţa... Nici nu-ţi închipui cîţi factori au o influenţă. Ştiai că blondele au cu douăzeci şi patru la sută mai multe raporturi sexuale decît brunele? Există adevăruri în dragoste şi în sex, şi ştii ceva? Aceste adevăruri nu interesează pe nimeni, fiindcă toată lumea e convinsă că mica sa poveste este ceva deosebit.”

Martin Page si pesimismul in dragoste

Scris de quanchi Mar Sept 15, 2009 2:11 am

O poveste...

O zana, cu suflet bun, ca in basme, s-a adresat unei perechi:

"Timp de 25 de ani ati fost o pereche care poate servi drept exemplu.
Vreau sa indeplinesc pentru fiecare din voi, o dorinta".

Femeia a raspuns: "Eu vreau sa ma plimb in toata lumea cu sotul meu iubit".

Zana, a agitat in aer bagheta ei magica si biletele de voiaj in jurul lumii, au aparut in mainile femeii.

Barbatul a spus atunci: "Intr-adevar este un moment romantic, dar asa o ocazie se iveste odata in viata. Imi pare rau scumpo, dar eu vreau o femeie mai tanara decat mine cu treizeci de ani."

Zana a agitat in aer bagheta ei magica si deodata...barbatul s-a facut de 90 de ani.

Concluzia: Barbatii sunt ticalosi poate, dar zanele..... zanele sunt femei....

Scris de vlavi Mar Sept 15, 2009 5:41 am

"Ma trezesc dimineata si merg cu ochii semideschisi bajbaind caut
oglinda…incerc sa deschid ochii mai larg , mi se pare un efort suprem
dar reusesc si ma vad pe mine , stau intr-un nor de ceata cu somnul
apasandu-mi pe pleoape , ascult tacerea si simt ca afara e frig si
intuneric , asa e !
Doi ochi negri patrunzatori , dulci ca o cafea neagra si aspri ca un
puf de lebada , cu o privire catifetala aidoma unui spin…ma privesc .
Sub ochi sunt doua pungi mari gri , doi saculeti cu amintiri , cu
vise si nesomn , legati la gura strans cu griji spinoase…cercanele sunt
acolo si par o parte integranta din totul numit expresia mea…mai jos o
grimasa care se vrea a fi zambet , oare al cui o fi , ca al meu nu-i !
Stau , asta fac mereu , privesc , ascult , simt , e ca si cum imi
separ simturile in mii si mii de fire invizibile care simt totul
hiperbolizat , din nou simt , simt pulsul lumii care e diferit de al
meu si ma intreb oare de ce…
Retorica !
Ochii imi cad mai jos, pe mainile mele mici care scriu , oare ce scriu si pentru cine?
Raspuns : pentru mine , ca sa imi consume din patima mistuitoare pe
care o am cladita in sulflet , ma doare , ma arde , ma mangaie si m-am
obisnuit sa sa ma arda pe interior , sa ma transform intr-un ambalaj
gol , fara sens…
Asta sunt eu o mica caricatura , un om…atat!"

Scris de enola_gay Dum Sept 27, 2009 3:24 pm

va dau un copy-paste .... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de vlavi Dum Sept 27, 2009 3:27 pm

N-a avut bine încărcat cartuşul!
Au ieşit culorile modificate la haine! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de enola_gay Dum Sept 27, 2009 6:14 pm

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Casa de piatra ! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de Continut sponsorizat