Despre incredere...

Scris de quanchi Mar Mar 02, 2010 12:13 pm

Cred ca s-a intamplat tuturor, macar o data in viata, sa aiba un sentiment de incredere fata de o persoana necunoscuta, sau relativ putin cunoscuta. Ce credeti ca sta la baza acestui sentiment ? Ce anume il genereaza?
De ce avem incredere fata de unele persoane ... si neincredere fata de altele ?

Increderea intr-un partener de afaceri, increderea in vorbele cuiva si in promisiunile pe care le face, increderea de a porni alaturi de cineva în viata, increderea fata de un superior sau fata de un subaltern ... In general increderea fată de oameni, uneori de nationalitate sau de religie diferita de a noastra, uneori mult mai in varsta , sau mult mai tineri decat noi ...

Scris de Tania Mar Mar 02, 2010 12:28 pm

quanchi a scris:Cred ca s-a intamplat tuturor, macar o data in viata, sa aiba un sentiment de incredere fata de o persoana necunoscuta, sau relativ putin cunoscuta. Ce credeti ca sta la baza acestui sentiment ? Ce anume il genereaza?
De ce avem incredere fata de unele persoane ... si neincredere fata de altele ?

habar n-am, dar cred ca tine de extrasenzorial.... ca atunci cand spui "imi place sau nu-mi place" ceva, fara sa poti sa argumentezi si de ce..... nu tine de logica, e ceva ce nu poate fi explicat si cuantificat..... e pur si simplu o perceptie si atat .....
poti spune de ce iti place o culoare si nu alta?! .... si asta inainte sa te gandesti la semnificatia culorilor, care, de altfel, e tot o gaselnita umana.... sau de ce un parfum si nu altul.... cam la fel si cu increderea....

Scris de hotsexyro Mar Mar 02, 2010 12:31 pm

increderea intr-o alta persoana porneste de la increderea pe care o ai in tine!..si de la anumit feeling,pe care il are fiecare....
eu de regula acord tuturor oamenilor cu care relationez"prezumtia de incredere",pastrandu-mi insa judecata limpede....si trebuie sa treaca ceva timp pentru ca aceasta "incredere" pe care o am sa se cimenteze si sa se formeze in focul intamplarilor,a situatiilor diverse...
dar,da ,ai dreptate unii oameni imi inspira de la prima vedere mai multa incredere decat altii...este felul in care te privesc in ochi cand vorbesc,felul cum au vocea,felul cum astern cuvintele pe unde le pot asterne...insa aceasta "prima impresie" poate fii uneori infirmata!
Parerea mea este ca trebuie sa treaca ceva timp,ceva cunoastere mai aprofundata,pentru a avea o mare doza de incredere in cineva!Te poti insela, foarte tare la o prima vedere;asta nu inseamna ca trebuie sa fii extrem de prevazator!
ca si in orice si aici trebuie sa existe un echilibru...
adica sa nu fii nici toma necredinciosul,dar nici,foarte de naiv si increzator!

Scris de quanchi Mar Mar 02, 2010 12:47 pm

Probabil ca ar fi un fel de intuitie, desi eu prin intuitie inteleg altceva. Cand vine vorba de incredere fata de o alta persoana, mai ales necunoscuta sau putin cunoscuta, cred ca are mai degraba legatura cu empatia si cu un soi de familiaritate, obisnuinta. Practic persoana respectiva se incadreaza perfect sau aproape perfect intr-un sablon pe care il avem construit de mai mult timp si cu care instinctiv o comparam. Nu e ceva rational, este pur si simplu spontan, te simti confortabil in prezenta acelei persoane, nu stii de ce, dar principalul motiv este acela sa ai reusit sa stabilesti o conexiune invizibila (empatie) si seamana cu ceva cunoscut, cu o suma de caracteristici pe care le-ai atribui unei persoane de incredere.

Scris de Only Mar Mar 02, 2010 12:51 pm

increderea...inainte ii acordam cuiva incredere de la bun inceput, pana la proba contrarie....dupa multe dezamagiri, am incetatat sa mai pot investi in oameni....pana cand am intalnit barbatul pe care il iubesc....si care imi e in primul rand cel mai bun prieten,....

avem incredere unul in altul.....si la asta a contribuit si legatura telepatica dintre noi....comunicarea nu a facut decat sa adanceasca asta......

later edit: am mai mult timp, asa ca pot dezvolta putin....ma gandeam, iubim pentru ca avem incredere sau avem incredere pentru ca iubim? cred ca adevarata dragoste, cea care nu e foc de paie, apare abia dupa ce intre parteneri s-a instaurat climatul deplinei increderi.... A STI. PUR. SI SIMPLU.

desigur ca aici contribuie si "chimia"....nu as numi-o altfel la inceput...asa cum spunea si Quan, intai e sentimentul ca esti "acasa" cu persoana respectiva...ca ii poti spune orice, fara teama de a fi judecat....si nu o data ai placuta surpriza sa ti se verbalizeze gandurile....

in opinia mea, increderea e o floare care trebuie ingrijita, udata si plivita permanent. E compusa din respect, loialitate, disponibilitate afectiva...tesuta in egala masura din plasa celor vazute si nevazute, cred ca e cea mai frumoasa legatura ce poate exista intre oameni....liantul si catalizatorul celor mai trainice prietenii, a celor mai frumoase povesti de iubire....

citeam undeva ca e mai rusinos sa nu ai incredere in prieteni decat sa fii tradat de ei...voi ce credeti?

Scris de Mena Mar Mar 02, 2010 11:56 pm

Cred ca s-a intamplat tuturor, macar o data in viata, sa aiba
un sentiment de incredere fata de o persoana necunoscuta, sau relativ
putin cunoscuta. Ce credeti ca sta la baza acestui sentiment ? Ce anume
il genereaza?

In lumea virtualului am intalnit o persoana pe care n-o cunosc decat din scrisul ei...Nu i-am vazut chipul..nu stiu cu arata-si nici nu conteaza-careia i-am impartasit fara nici o temere lucruri pe care nu le-am spus nimanui,poate nici mie....E ciudat pentru ca STIU ca nu are nici o intentie aiurea...stiu ca e inutil sa ma ascund ptr ca m-a "citit" mai bine decat am facut-o eu cu mine...si care intr-un fel sau altul..a aparut in cele mai "negre" momente ale mele...Si atunci..desi sunt inconjurata in realitate de oameni...nu ma mai simt singura sub cer...E ca si cum ai cunoscut o persoana din "specia" ta...la care e suficient sa-i vorbesti..Sau sa taci..Totuna...Pentru ca STIE...E cea mai puternica relatie de "incredere" pe care am dezvoltat-o...
Instinctiv aleg oamenii..prietenii in care am incredere...O simt...Si nu m-a inselat nicicand feelingul...Am relatii interumane cu multi oameni...Instinctiv stiu cand mint,cand nu sunt ei.....chiar daca nu-s atenta atunci..in timp ,imi amintesc ce instinct am avut la inceput...vis a vis de ei...

Scris de quanchi Vin Mar 12, 2010 12:38 pm

E un lucru ciudat si increderea asta. La fel ca si banii: niciodata nu te-ar deranja sa ai parte de mai mult.
Multi consideram increderea in noi ca si acel lucru care ne face sa spunem " totul va fi bine". Uite de aici si marea problema: Cum putem sa spunem ca totul va fi bine cand noi nu suntem capabili sa controlam viitorul...
Esenta increderii in tine e sa ai incredere in abilitatile tale...sa poti sa crezi ca orice s-ar intampla vei face fata. De multe ori ne facem scenarii in mintea noastra cum ne vom comporta in cazul unui esec dar pusi in fata faptului ne simtim umiliti, rusinati sau chiar ne dam batuti... Ar fi si o explicatie pentru aceste planuri ale noastre: in sinea noastra vrem ca sa ne "ranim" cat mai putin.
Haideti sa incercam sa construim cateva " lectii despre increderea in noi". Spuneti rogu-va parerea voastra ...

Scris de ampururea Vin Mar 12, 2010 12:44 pm

ntrebarea mea ar fi alta
cand ai ncredere ntr un om
cand crezi n ceea ce zice
n ceea ce se zice
si aflii contrariul
din greseala sau nu
cum reactionati atunci ?

Scris de ampururea Vin Mar 12, 2010 12:50 pm

nu de alta
dar pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti
si am patit o
cand s a ridicat putin, a ncercat sa ma arda
pe moment a si facut o
de 3 ani n are voie n anumite zone
si nu va avea niciodata
am crezut ca mi va fi invatatura de minte
pus in aceeasi situatie
nu stiu cum sa reactionez
daca i dai a doua sansa, tot timpu ma voi uita peste umar
daca n o fac, s inuman

Scris de Mena Vin Mar 12, 2010 1:11 pm

PAi cum sa reactionezi?E vorba de naivitatea noastra..ca nimeni nu ne pune pusca-n tampla se muscam,nu?..
Da suntem bazati..ca noi stim ce si cum..Asa ca deziluzia "tradarilor" tine si de noi..nu de alalat...
Altadata cascam ochii....

Scris de Only Vin Mar 12, 2010 2:27 pm

Increderea in mine a fost adesea imprastiata de vant. Increderea in mine a revenit mereu, pentru ca viata "s-a incapatanat" sa-mi arate ca mai sunt oameni....e ciudat, pana la un punct cred ca depinde de feed-back...la mine, acesta e reprezentat de certitudinea existentei unui sistem de valori compatibil cu al meu.

Oricat ne-ar placea sa o negam....suntem interconectati.....imi place sa daruiesc, si daca darul e bine primit, invat sa pretuiesc lumina din mine....

A te iubi pe tine insuti nu presupune egoism, ci cunoastere.

Scris de Mena Vin Mar 12, 2010 6:20 pm

Eu sunt o naiva...Povestesc cu nosalanta despre mine...despre viata mea...Nu de putine ori,am facut-o si persoanele carora m-am "spovedit"..radeau prin spate..sau barfeau sau..sau...Nu ma deranjeaza.Pt ca nu am de ce ma ascunde.Asta sunt cu tampeniile mele cu tot...Niciodata nu am inteles "secretosii"..care incearca sa poleiasca evidenta...Am incredere in oameni desi am patit-o deseori..Toti cei dragi imi zic ca-s naiva...DAr nu as putea trai incercand sa ascund...sa par altceva..sa bravez...Cand mi-e rau nu am nici o reticenta in a spune asta...CAci daca spun o fac doar pt a ma descarca.Nu cer ajutor.Dar oameni interpreteaza...Iti plang de mila fara sa se uite in ograda lor...Si o sa continui sa raman o naiva,decat sa devin o acritura...Si sunt o naiva..pt ca daca aleg pe cineva sa vorbesc..si pers respectiva pare interesata sa ma asculte...eu cred ca-i pasa..Pentru simplu fapt ca mie mi-ar pasa...Nu-mi imaginez ca speculeaza sau foloseste impotriva mea...Si continui sa judec lumea prin ochii mei...

Scris de nicknistor Vin Mar 12, 2010 7:53 pm

mena las ca nu esti singura la fel patesc si io mereu si de multe ori am zis ca o sa tac nu ma pot abtine...asta ne este aluatul

Scris de Didina Vin Mar 12, 2010 8:33 pm

La mine asta cu increderea e ca prezumtia de nevinovatie... pana la proba contrarie, am incredere oarba...am muscat-o des, dar gandesc la fel. Cum am trai cu povara neincrederii in oameni ?

Scris de Mena Vin Mar 12, 2010 11:01 pm

Exact...Cum?..Sa traiesti suspectandu-i pe toti de rele intentii?Oare nu doar oamenii ca fac asta vad astfel lucrurile?...Si de aceea teama?

Scris de CROCODILU' Vin Mar 12, 2010 11:05 pm

eu numai am incredere in nimeni, uneori nu am incredere in mine dar in ceilalti? dar asta nu insemana ca le tai sansa de a imi deomnstra ca pot ave aincredere in ei, totusi pastrez un As in maneca [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de abyss Sam Mar 13, 2010 12:00 am

eu n-am incredere orbeste dar am incredere in judecata mea. analizez situatii si oameni prin prisma bunului simt, atat! si mereu spun: sunt lucruri care nu se fac!

Scris de Mena Lun Aug 16, 2010 8:27 am

O lectie despre incredere..

"Omul care are incredere in sine are incredere in toti, chiar si
in cei care o sa il insele, chiar si in cei care l-au inselat
deja.Da ,are incredere chiar si in ei, pentru ca stie ca
increderea e mai de pret decat orice altceva.
Poti sa inseli un om, dar in ce poti sa il inseli?
Poti sa ii iei niste bani sau altceva. Insa omul care cunoaste
frumusetea increderii nu se impiedica de astfel de maruntisuri.
El tot te va iubi, tot va avea incredere in tine.Si atunci se
intampla o minune: daca un om are cu adevarat incredere in tine,
este imposibil sa il inseli, aproape imposibil.
Se intampla zilnic si in viata ta. Cand ai incredere in cineva,
acelui om ii este cu neputinta sa te insele, sa te traga pe
sfoara. Stand pe peron, intr-o gara, nu cunosti persoana care
se afla langa tine - e un strain, ti-e total strain - si ii
spui :"Te rog sa te uiti la bagajul meu." Si te duci. Ai
incredere intr-un om care iti este total strain. Dar nu se
intampla aproape niciodata ca acel strain sa te insele. Poate
te-ar fi inselat daca nu ai fi avut incredere in el.
Increderea are in ea o magie. Cum poate el sa te insele acum ca
ai avut incredere in el? Cum sa cada atat de jos?. Nu se va
ierta niciodata daca te-ar insela.
...
Omul care poate sa aiba incredere n altii, mai devreme sau mai
tarziu va cunoaste logica increderii. Si pe urma, intr-o zi, va
avea incredere in necunoscut."
Osho

Scris de Magic_White_Wolf Mar Aug 17, 2010 6:52 pm

Mena a scris:O lectie despre incredere..

"Increderea are in ea o magie. Cum poate el sa te insele acum ca
ai avut incredere in el? Cum sa cada atat de jos?. Nu se va
ierta niciodata daca te-ar insela.
...
Omul care poate sa aiba incredere n altii, mai devreme sau mai
tarziu va cunoaste logica increderii. Si pe urma, intr-o zi, va
avea incredere in necunoscut."
Osho

Nu cu toti oamenii "functioneaza"... "magia" aceea...

... si in general,... cand avem incredere in cineva,... ne aruncam in "necunoscut" (initial, cel putin)... In final,... e o loterie,... uneori "lozul castigator",... alteori "ruleta ruseasca"...

Scris de Mena Dum Aug 22, 2010 8:36 pm

Vorbeam de oameni.... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de Magic_White_Wolf Dum Aug 22, 2010 9:16 pm

Aaaaa,... de OAMENI, poate...

Scris de hotsexyro Mier Aug 25, 2010 7:30 am

Din pacate vor exista mereu oameni care te vor rani,trebuie doar sa-ti pastrezi increderea in tine insuti si sa ai grija cui acorzi increderea ta si a doua oara! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Scris de Mena Joi Aug 26, 2010 6:34 am

Eu nu prea sunt adepta celei de-a doua sanse.E cu 2 taisuri.Iti oferi sansa de a mai trece prin aceiasi experienta ...Dar sunt naiva...Si chiar cred ca ce-l ce insala,se insala singur.De cate ori am avut parte de tradari inexplicabile ceea ce am simtit pt celalalt a fost mila si amaraciune.Azi pe mine,maine pe altul..si uite asa cercul se strange si ajungi singur...De acolo mai e un pas marunt sa te tradezi si pe tine...Nicicand n-am fost de acord cu cei pt care scopul scuza mijloacele.

Scris de JEZEBEL26 Mier Noi 03, 2010 6:57 pm

De obicei,cand simt o apropiere fireasca si inexplicabila fata de cineva strain,las totul sa curga,sa se intample...Anumite persoane au ramas la fel,in timp,insa unele,au dovedit contrariul a ceea ce gandisem initial despre ele...Nu stiu care i motivul pentru care oamenii se schimba in rau...Cand totul se duce naibii,in general,primesc semne ca inevitabilul se apropie,insa din incapatanare cred,prefere sa nu vad ceva evident,pana nu ma conving pe pielea mea....E ceva de genul asta wall

....toanta,ce sa fac?.. Smile

)Totusi cred ca,la baza acestor simpatii nejustificate,sta o combinatie de intuitie si perceptie personala asupra a ceea ce s-ar potrivi cu noi...
Comunicam natural cu cei care ne completeaza frazele si ne atrag cu energia lor pozitiva..Mi se intampla uneori sa ma apropii foarte lejer de oameni pe care nu i vazusem pana atunci,dar asta tine si de atitudinea personala(adica de sociabilitate) combinata cu raspunsul celuilalt la "stimulii" mei...La fel e si in cazul antipatiilor..In ceea ce ma priveste,resping din start arogantii si prefacutii,cei care se comporta superficial si lingusitorii...cahhhhh Laughing

Scris de Mena Mier Noi 03, 2010 7:08 pm

Eu am ajuns la concluzia ca merita sa daruiesti incredere chiar daca o "musti".Pana la urma oamenii se schimba.Noi ne schimbam.Si daca n-am vazut de la inceput si am imbracat omul cu niste haine ce nu-i vin,nu e vina lor.Cum spunea cineva:toata lumea are dreptate.In felul propriu,toti avem dreptate.

Scris de Continut sponsorizat

Despre incredere...

Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...

Re: Despre incredere...