Sfaturi medicale...naturiste,si,nu numai

Mi-a venit ideea de la Fabie,care se plange de faptul ca trebuie sa faca operatie de apendicita....
hai sa postam aici,cand nu ne simtim bine,si poate dintre noi ne pot da sfaturi cum sa ne tratam fara scarboasele si ucigatoarele "pilule"

bravo Hot....mi-ai dat " apa la moara"........

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


Dozele
repetate de echinacea sporesc imunitatea organismului dumneavoastra la
marea majoritate a bolilor infectioase, pornind de la cele respiratorii
si pana la la cistite, anexite etc. De asemenea, persoanele care au
frecvent ganglionii inflamati si care la primele valuri de frig se
confrunta cu umflari ale amigdalelor, raguseala, curgerea nasului si a
ochilor, pot sa apeleze cu [color:5eda=#0494E1 ! important]incredere la cura cu aceasta planta.


Tratamentul standard pentru amplificarea imunitatii este de 30 de zile,
dar pentru cei la care boala deja s-a instalat, rezultate bune se vad
din primele zile sau chiar la cateva ore de la administrarea plantei.
In ultimul [color:5eda=#0494E1 ! important]timp, echinacea este [color:5eda=#0494E1 ! important]mai mult recomandata sub forma de drajeuri sau pulbere, intrucat tinctura luata in cantitati mari si in cure de lunga durata este [color:5eda=#0494E1 ! important]mai greu de suportat de catre organism.


Planta uscata de echinacea, care se gaseste la Plafar, se macina cu
rasnita electrica de cafea sau in piua, dupa care se cerne prin sita.
Se iau trei lingurite rase de pulbere pe zi, pe stomacul gol. Planta se
tine sub limba vreme de 10-15 minute, iar apoi se inghite cu apa. In
infectiile acute se pot lua pana la sase lingurite de planta pe zi, pe
stomacul gol, tinand eventual planta [color:5eda=#0494E1 ! important]mai putin timp sub limba, intrucat este destul de iritanta si lezeaza tesuturile epiteliale.

In cazul durerilor de cap....in loc de antinevralgic, algocalmin, etc, e mai eficient uleiul de menta.....masati usor tamplele si mijlocul fruntii, pe linia nasului cu o cantitate infima de ulei de menta si simtiti cum se atenueaza durerea de cap ( indifernet de natura acesteia) dar, ATENTIE!!! nu prea mult ulei de menta ca altfel vreun sfert de ora nu mai suntesi in stare sa deschideti ochii datorita vaporilor care sunt foarte puternici!

pentru Vlavi: exista in farmaciile naturiste un preparat ( pastile) numit chiar asa " Raceala si gripa" ( de la Fares) compus din scoartza se salcie ( aspirina vegetala) cretzusca, sovarf, astragalus, echinaceea, ...in prima zi iei 3x2 pastile, a doua zi 4 pastile apoi cate 3 pastile /zi pana trece. e foarte eficient.......
si...ar fi bine sa iei si tinctura de propolis cam cate 30 picaturi de 3 x zi, dak poti fara sa le pui pe paine sau dizolvat in ceai, asa simplu....e antibiotic natual si extrem de eficient chiar pana la brosita acuta......le-am experimentat si rezultatele au fost miraculoase.......

si ...matraguna....pentru Sauron......

cine-i Sauron? si de ce sa-i dam matraguna?ce-l doare?

s-ar parea k a sucombat intre timp......nu merita atentie...basta

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]multumim Admin si iti ofer un antistres delicat, parfumat....

Va prezint o reteta buna pt. scaderea tensiunii, colesterolului si contra artero-sclerozei.
Reteta a fost încercata de catre frate-meu, dupa ce s-a tratat asa, a avut timp de 5 ani pace. Parol!

Deci:

Se macina 350 gr. de usturoi, se amesteca cu 200 ml. alcool de 96 de grade, se lasa 10 zile la macerat.
Sau cu 200 ml. Vodca, dar atunci se lasa 3 saptamani.
Se administreaza in felul urmator:

Ziua____dimineata____amiaza____seara
1_______1___________2________3 picaturi
2_______4___________5________6
3_______7___________8________9
4_______10__________11_______12
5_______13__________14_______15
6_______15__________14_______13
7_______12__________11_______10
8_______9___________8________7
9_______6___________5________4
10______3___________2________1
11(atacul)25__________25_______25
12______1___________2________3

si asa mai departe ca la zilele 2,3,4 etc. pâna la terminarea preparatului.
Picaturile prescrise mai sus se iau cu 20-30 minute înaintea meselor, împreuna cu 50 gr. lapte.
Aceasta reteta se va folosi din nou doar dupa 5 ani!

Seminţele de castan conţin amidon, saponozide triterpenice care imprimă gustul neplăcut şi amar al seminţelor, grăsimi, albumine, vitamine din grupul B, C, K şi D-catecol, substanţe amare. Scoarţa conţine: esculină, cvercitrină, fraxină, oxicumarină, celuloză, rezine, substanţe minerale. Extractele din fructele de castan au acţiune flebotonică moderată, antiinflamatoare, diminuând fragilitatea capilarelor, având totodată proprietăţi antiedematoase, fotoprotectoare, hemostatice. Castanele se pot folosi la următoarele afecţiuni: accident cerebral, contuzii, cuperoză, degerături, edeme cerebrale, edeme postoperatorii, edeme traumatice, flebite, cangrenă, hemoroizi, hernie de disc, inflamaţie venoasă, impetigo, luxatii, parkinson, plăgi infectate, procese exudative intracraniene, sciatică, sechele după fracturi, spondiloză, tulburări circulatorii, ulcer varicos, varice. Preparare şi folosire Tinctura se prepară din 200 g de frunze mărunţite la un litru de alcool de 70 grade. Se va ţine timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară apoi şi se pune în alte recipiente mai mici. Se pot lua pentru uz intern câte 10 picături diluate în 100 ml apă sau ceai de trei ori pe zi. Unguentele se prepară astfel: 25 ml de tinctură se amestecă cu 75 g de lanolină de la farmacie sau cu untură proaspătă nesărată. Un alt preparat se poate face astfel: mai multe castane se curăţă de coajă, se usucă bine, apoi se mărunţesc transformându-se în praf. Se pot amesteca cu: miere, smântână, ulei, untură, în proporţie de 1/1. Se pun pe locul afecţiunii în strat subţire sau după un masaj uşor. Se leagă cu faşă elastică dacă este vorba despre varice. Un alt unguent se poate obţine din castane fierte după ce au fost curăţate de coajă. Se transformă în pastă prin pasare şi apoi se amestecă cu orice grăsime în proporţii de 1\1.

Coaja brună a castanelor sălbatice - Aesculus Hippocastanum - este excelentă pentru prepararea unei tincturi, ce este foarte eficientă în tratarea varicelor. Pentru prepararea tincturii se foloseşte numai coaja brună a castanelor, ce se curăţă cu grijă de pe miez, acesta fiind toxic. Produsul se foloseşte doar sub formă de tinctură, a cărei reţetă v-o expunem în rândurile următoare.

Edemele traumatice trec mai uşor
Reţetă: 40 g coajă brună se taie în bucăţi mărunte, se lasă la uscat. Maceraţi apoi timp de o lună în 200 ml alcool de 70°. În tot acest interval agitaţi amestecul de câte ori puteţi. După ce filtraţi trageţi în sticle închise la culoare, ce trebuie păstrate bine astupate. Tratament: luaţi de două-trei ori pe zi câte 20-30 de picături din această tinctură. Cura trebuie efectuată în 15-20 de zile dintr-o lună, pe parcursul mai multor luni. Nu doar varicele se vindecă datorită acestei tincturi, ci şi ulcerul varicos, flebitele, tromboflebitele, cât şi hemoroizii sau edemele traumatice. Pentru a spori eficienţa tratamentului cu tinctură, ungeţi de două ori pe zi regiunea afectată cu un unguent preparat după următoarea reţetă: 100 ml tinctură de castan sălbatic, 100 g lanolină anhidră şi 20 g de vaselină. Masajul trebuie efectuat în sensul circulaţiei de întoarcere.

Gata cu picioarele grele
Iti simti picioarele obosite, grele si dureroase? Nu mai pierde timpul! Incearca chiar acum metodele naturale recunoscute pentru rezultate imediate
Senzatia de greutate a picioarelor, de durere constanta, cu sau fara amorteli ale degetelor sau ale intregului picior, apare mai ales in cazul femeilor si, in special, dupa varsta de 40 de ani. De vina este circulatia slaba de la nivelul membrelor inferioare, insotita, uneori, si de prezenta varicelor. Cauzele pot fi diverse: afectiuni ale ficatului, tulburari metabolice, hiperglicemia sau diabetul, suprapoderabilitatea sau un stil de viata sedentar. De obicei, vara, din cauza caldurii, problemele se accentueaza, mai ales atunci cand calatoresti. In cazul persoanelor care sufera de reumatism si de tulburari vasculare, senzatia de picioare dureroase apare si in perioadele reci si umede.
CUM TRATEZI
Ai grija la dieta, la kilogramele in plus si la miscarea fizica. Mergi pe jos in fiecare zi cel putin jumatate de ora si incearca sa consumi cat mai putine alimente nesanatoase. Inca ceva: nu purta pantofi cu torecuri mai mari de trei cm, mai ales cand ai de mers mai mult pe jos. Pentru ca vara e aproape, profita de abundenta de legume si fructe proaspete: ardei, rosii, vinete, morcovi, varza, castraveti, piersici, caise sau pepeni. Sunt bogate in antioxidanti si apa, componente esentiale pentru o circulatie buna. Daca ti-ai notat recomandarile pe termen lung, poti incepe sa folosesti tratamente naturale care amelioreaza senzatia neplacuta.
CASTANUL DULCE SI CEL SALBATIC
Castanul dulce este cel mai cunoscut remediu pentru imbunatatirea circulatiei membrelor inferioare si in zona pelvica, problema cauzata, in principal, de hipervascozitatea sangelui. Amesteca 1,5-2 ml de extract de castan dulce in 200 ml de apa si consuma acest preparat de 1-3 ori pe zi, timp de 3-6 luni. Daca ai si varice, care accentueaza durerea, extractul din muguri de castan salbatic este cel mai indicat. Are actiune de tonifiere a venelor si este recomandat, in special, persoanelor supraponderale, cu probleme de circulatie. Dilueaza 1,5 - 2 ml de extract de castan salbatic in 200 ml de apa si bea o cana de amestec o data pe zi, la pranz. Extractul din muguri de scorus ajuta, de asemenea, la inlaturarea congestiilor. Modul de preparare si de folosire este acelasi ca in cazul tratamentului cu castan salbatic. De mare ajutor pentru circulatie sunt si infuziile cu frunze de ginko biloba, folosite de sute de ani in medicina traditionala chinezeasca. Acestea intaresc peretii venelor, normalizeaza circulatia sangelui si au actiune antiinflamatoare. Adauga un plic de frunze la o cana de 200 ml de apa clocotita si asteapta 15 minute. Consuma zilnic trei cani de ceai. Inainte de orice tratament, cere si parerea unui medic, ca sa eviti problemele mai grave care pot aparea: varice, edeme sau alte complicatii.

Oare cine îşi imaginează câte virtuţi terapeutice pot fi găsite în castanele căzute pe străzi şi bătute cu piciorul de „micii fotbalişti“? Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi combatere a multor afecţiuni, cum sunt: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la picioare, crampe dureroase, insuficienţă venoasă şi limfatică şi hemoroizi. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor. Efectele escinei sunt amplificate în cazul asocierii cu vitamine din complexul B.

Cunoscut în popor sub numele de castan porcesc, chistin şi afghistin, castanul aparţine speciei Aesculus hippocastanum, din familia botanică Hippocastanaceae. Are originea în Anatolia, Balcani, Caucaz, Iran şi nordul Indiei, de unde s-a extins, treptat, în toată Europa şi America de Nord. Se găseşte în flora spontană, dar şi cultivat, în scopuri ornamentale, în parcuri, grădini, marginea străzilor şi şoselelor. Preferă soluri profunde, bogate în elemente nutritive, bine drenate, pe terenuri însorite şi puţin umbrite, până la altitudinea de 800 m.

Este un arbore exotic, elegant, impunător prin înălţimea sa până la 20-30 m. Are rădăcini foarte puternice şi tulpini groase şi mult ramificate. Frunzele sunt mari, palmat-compuse din 5-7 foliole, cu peţiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate în raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice, de culoare verde, prezentând la exterior ţepi mari, iar în interior 1-3 seminţe mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja fructului se găseşte miezul de culoare alb-gălbuie.

Înflorirea are loc în lunile mai-iunie, înainte de înflorirea salcâmului. Inflorescenţele sunt intens vizitate de albine care găsesc cantităţi mari de nectar şi polen. Mierea de castan sălbatic este lichidă, subţire, transparentă, incoloră şi mai rar gălbuie. Întrucât se cristalizează uşor, mierea nu se păstrează peste iarnă.

Produsele utilizate sunt: scoarţa, seminţele, florile şi frunzele.

Scoarţa se recoltează primăvara, în luna aprilie, de pe ramuri în vârstă de 3-5 ani, prin decojire sub formă de fragmente răsucite în tuburi sau jgheaburi, cu grosimi de 1-2 mm. Uscarea se face la soare obţinând un produs cu gust astringent-amar şi miros slab de mucegai.

Seminţele (castanele) se adună toamna, în lunile septembrie-octombrie, după coacere deplină; gustul este amar, neplăcut şi fără miros.

Florile se culeg pe timp frumos, când 50% din inflorescenţă prezintă flori deschise (luna mai).

Frunzele se adună în lunile mai-iunie, după care se usucă în încăperi bine aerisite.

Extractul de castane intensifică fluxul sanguin

Castanele decojite, uscate şi măcinate ascund nebănuite calităţi vindecătoare, prezentând proprietăţi antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante şi fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice şi antiexudative venoase. Aceste proprietăţi sunt datorate, în principal, conţinutului în escină, cumarine şi flavonoide. Acţionează cu efecte directe în afecţiuni venoase şi la întărirea pereţilor vaselor capilare fragile.

Cercetătorii francezi au demonstrat că escina pură acţionează împotriva edemelor şi a inflamaţiilor, intensifică fluxul sanguin prin artere şi vene, măreşte rezistenţa la presiune a vaselor de sânge şi scade permeabilitatea capilară. În plus, escina ameliorează crizele reumatice şi durerile sciatice, spondiloza şi hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat în protejarea organismului împotriva acţiunii radicalilor liberi, implicaţi în bolile canceroase şi cardiace.

În afecţiunile bucale are efecte bune în afte şi ulceraţii la nivelul mucoaselor gurii.

Scoarţa de castan are proprietăţi febrifuge, cu efecte benefice în tratamentul malariei, având capacitatea de a suplini chinina şi piramidonul.

De asemenea, se constată efecte favorabile în tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor şi a unor afecţiuni dermatice. Intern acţionează contra diareei, în congestionarea ficatului şi în tulburările de menopauză.

Esculozida din scoarţa ramurilor măreşte rezistenţa vasculară şi scade permeabilitatea pereţilor vaselor capilare. În plus are proprietatea de a absorbi radiaţiile ultraviolete de tip B care pot provoca apariţia eritemelor. Experimentări recente au arătat că esculozida are efecte bune în tratamentele pentru varice şi hemoroizi, precum şi în hipertrofia prostatei, uşurând micţiunile.

Florile şi frunzele acţionează în oprirea hemoragiilor interne şi în colici intestinale. Extern sunt eficiente în vindecarea diferitelor afecţiuni dermatice (răni, bube, arsuri).

Cataplasmele din făină de castane diminuează durerile reumatice

- decoct din 5-6 castane cojite şi mărunţite la un litru de apă; se fierbe 10-15 minute şi se consumă câte o ceaşcă înainte de mesele principale timp de 20 de zile pe lună, având efecte flebotonice şi antiinflamatoare, diminuând fragilitatea capilarelor;

- decoct folosit extern sub formă de baie de şezut pentru vindecarea hemoroizilor şi comprese contra cuperozei;

- tinctură preparată din 250 g castane cu coajă într-un litru alcool 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile; se strecoară într-o sticlă brună, pentru a se lua intern câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi a varicelor. Extern, se aplica în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite sau sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi picioare;

- cataplasme preparate din făină de castane, amestecată cu făină de grâu (în proporţii 1:1), se adaugă oţet şi se omogenizează pentru a se aplica, în strat subţire, pentru diminuarea durerilor reumatice, uşurarea circulaţiei sanguine, atenuarea durerilor gastro-intestinale şi grăbirea vindecării rănilor inflamate;

- unguent preparat din castane măcinate, alcool 40% şi lanolină, utilizat contra hemoroizilor şi a afecţiunilor venoase; prin amestec cu unt de cacao se prepară supozitoare cu efecte calmante;

- mască de faţă preparată din castane curăţate de coajă şi date prin răzătoare fină, care se amestecă cu miere de albine (proporţie de 1:1) şi se aplică timp de 10 minute pe tenuri foarte grase şi pentru reducerea fragilităţii capilarelor, având efecte astringente şi tonice;

Tinctura din scoarţă, bună pentru varice

- decoct din 40-50 g scoarţă uscată şi măcinată la un litru apă; se fierbe 3 minute, se infuzează 5 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi, cu efecte interne contra obezităţii şi pentru scăderea temperaturii corpului. Extern, se utilizează pentru băi locale contra hemoroizilor şi a congestiilor pelviene feminine, având rol anestezic şi astringent.

-tinctură din 100 g scoarţă măcinată şi 300 ml alcool 40%; se lasă la macerat 15 zile, se strecoară şi se iau câte 10-15 picături pe zi în tratamentul trombozei şi a varicelor;

- vin preparat din 50 g scoarţă măcinată la un litru vin alb, care se macerează timp de 7 zile; se strecoară şi se consumă câte un păhărel înainte de mese, ca băutură tonică şi febrifugă în diaree, dizenterie şi malarie, având efecte similare cu scoarţa arborelui de chinină;

- creme şi uleiuri protectoare contra razelor solare intense, datorită prezenţei esculinei şi a cumarinei care absorb radiaţiile ultraviolete dăunătoare;

- infuzie dintr-o linguriţă frunze uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se îndulceşte cu miere şi se bea prin înghiţituri rare, având rol mucolitic;

- unguent dintr-o cană frunze verzi care se macerează în 100 ml alcool 70%, timp de 24 ore; se adaugă 200 g unt topit sau margarină şi se încălzeşte 2 ore pe baia de apă. După răcire timp de 24 ore se reîncălzeşte şi se strecoară în cutii din plastic sau din sticlă, pentru a fi folosit la tratarea varicelor şi a hemoroizilor;

Preparate din flori

- tincură din 20 g flori macerate timp de 3-4 zile în 100 ml alcool, se strecoară şi se foloseşte sub formă de frecţii în reumatism, degerături şi impetigo;

- băi de şezut şi de picioare cu infuzie din două linguri cu vârf de flori, amestecate cu frunze mărunţite şi făină de castane la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară în apa pentru baia de şezut unde se stă 10-15 minute. La baia de picioare se adaugă o lingură de frunze de lămâiţă.

Alte utilizări

- după înlăturarea compuşilor amari, castanele pot fi utilizate în hrana animalelor, ca nutreţ pentru porci, gâşte, curci, iepuri de casă. De observat că porcii, caprele şi peştii consumă, cu plăcere, castanele zdrobite.

- în medicina veterinară, introducerea câtorva castane zdrobite în mâncare are efecte benefice pentru combaterea emfizemului pulmonar şi colici la cai şi pentru oprirea diareei la viţei, prin amestec cu orez.

- pulberea din castane, bogată în saponine, serveşte la obţinerea unei paste pentru curăţirea mâinilor, iar în amestec cu apa este eficientă la stropirea florilor din ghivece pentru distrugerea unor dăunători;

- din castane se pot obţine unele produse de utilitate casnică (alcool, tananţi, coloranţi bruni pentru vopsitorie).
În toate anotimpurile anului, dar mai ales în lunile de iarnă, cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienţi care acuză dureri acute de picioare, permanente sau sporadice. Destul de frecvent, pacienţii descriu durerile de picioare grele şi obosite, cu simptome caracteristice pentru varice, ulcere varicoase, flebită şi tromboze.

După primele semne de varice şi ulceraţii se adoptă un regim alimentar de cruţare, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.

Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruturi) bogate în vitamine naturale, nutrienţi şi flavonoide care ajută la menţinerea forţei şi elasticităţii pereţilor venelor. Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă şi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaţa, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei.


Varicele sunt dilatări, deformări şi alungiri neregulate ale unor vase superioare sau interioare, mai ales la picioare, cauzate de pierderea elasticităţii peretelui venos, relaxarea musculaturii netede şi creşterea fluxului de sânge.

Cel mai frecvent, varicele se formează la persoane cu profesii care impun statul prelungit în picioare (frizeri, coafeze, portari, ospătari, bucătari, vânzători, spălătorese, ţesătoare, farmacişti, stomatologi). Nu uităm persoanele cu viaţă sedentară, în casă sau la locul de muncă, la care apare umflarea picioarelor, îndeosebi la nivelul gleznelor, frecvent cu dureri, mâncărimi în lungul venelor, eczeme şi ulceraţii grave. Varicele apar destul de frecvent şi timpul sarcinii, când întoarcerea sângelui prin vene devine foarte anevoioasă. Aceste varice dispar după naştere, dar, uneori, se pot permanentiza.

Simptomele caracteristice ale bolii varicoase sunt oboseala, înţepăturile şi durerile la mers, crampele dureroase nocturne, furnicăturile, edemele spre seară, pigmentaţia maronie a pielii, apariţia de cordoane venoase subcutanate cu traect sinuos, eczeme şi ulceraţii cu slabă tendinţă de cicatrizare.

Evoluţia bolii este cronică şi progresivă spre tromboflebită, cu blocarea circulaţiei sângelui spre inimă, concomitent cu ulceraţia gambei şi rupturi de varice cu sângerări.


Ulcerul varicos apare mai frecvent la femei


O complicaţie agravantă a varicelor, care provoacă o rană deschisă şi nedureroasă, greu vindecabilă, ulcerul varicos apare la ambele sexe în treimea inferioară a gambei, mai ales la nivelul gleznei piciorului stâng şi pe faţa antero-internă a gambei.

Dintre persoanele cu varice evidente, 20% ajung la ulcer varicos, femeile fiind de 4 ori mai afectate decât bărbaţii. Apariţia bolii este favorizată de statul prelungit în picioare sau şezând mult timp fără mişcare, scărpinatul puternic (grataj), lipsa igienei locale, tulburări endocrine şi metabolice, diabet zaharat, anemie avansată, lipsa exerciţiilor fizice, excesul în greutatea corporală, hipertensiunea arterială, la care se adaugă o alimentaţie sărăcăcioasă, tulburări de circulaţie şi, mai ales, traumatisme locale cu necrozări de ţesuturi.

Sarcina la femei măreşte riscul ulceraţiilor, datorită creşterii volumului de sânge şi lărgirii uterului, care apasă asupra venelor abdominale şi, indirect, asupra venelor din membrele inferioare.

La început se formează o mică rană, cu crustă de culoare închisă, care cade, treptat, lăsând o plagă adâncă, ce se extinde lent în suprafaţă. Din ulceraţie curge un lichid clar, uneori amestecat cu sânge sau cu puroi în urma suprainfectării cu microbi. Pielea din jur se înroşeşte, iar rana de adânceşte şi devine dureroasă.

Vindecarea este lentă, timp de luni şi chiar ani, şi implică metode de tratare a tulburărilor circulatorii care favorizează persistenţa ulceraţiilor.


Flebita


Flebita este o boală a venelor care constă dintr-o inflamare, începând de la talpa piciorului, înaintând spre venele gambei şi apoi spre vena femurală şi iliacă.

Cauzele bolii sunt legate de traumatismele venelor prin loviri, injecţii intravenoase, intervenţii chirurgicale şi perioade lungi de inactivitate la pat.

Simptomele bolii constau din dureri intense la mers şi la palparea pulpei, hipertermie cutanată cu febră uşoară, dilatarea exagerată a venelor superficiale, senzaţie de crampe în gambe, puls crescut şi roşeaţa sau cianozarea pielii.


Tromboza are incidenţă crescută la fumători


Tromboza este rezultatul unui proces lent de coagulare a sângelui în venele profunde ale picioarelor, cu formarea cheagului în urma unei aglutinări de hematii, leucocite, fibrină şi plachete de colesterol.

Cheagul (trombus) poate provoca ocluzia parţială sau totală a venelor, din cauza unor modificări inflamatorii pe lungimea vaselor. În lipsa circulaţiei sanguine şi la carenţă de oxigen şi nutrienţi, piciorul devine palid, se umflă, prezintă dureri acute, iar boala poate evolua spre cianozare şi gangrenare ce necesită amputarea piciorului, total sau parţial.

Tromboza se corelează cu prezenţa aterosclerozei şi cu valorile ridicate ale colesterolului „rău“ (LDL), care se depune sub formă de plăci pe pereţii interiori ai vaselor sanguine. În momentul în care unele plăci grase de colesterol se desprind de pe pereţii vaselor, cheagul devine circulant spre alte zone ale corpului (creier, plămâni, inimă), provocând tromboembolia.

Tromboza la nivel cerebral se manifestă prin dureri acute de cap şi crize spontane de epilepsie, având ca urmare accidente vasculare cerebrale foarte grave, uneori fatale. La fel de periculoase sunt şi blocajele circulatorii din plămâni (unde provoacă congestia pulmonară) şi blocajele de la inimă, care duc la infarct de miocard.

Boala este mai frecventă la persoanele fumătoare, după vârsta de 30 de ani, ceva mai mult la bărbaţi decât la femei. De asemenea, apare la cei care călătoresc, peste 4 ore, cu avionul pe distanţe mari, cu autocarul sau automobilul, unde sunt lipsiţi de posibilitatea de a se mişca.

Simptomele specifice trombozelor sunt: extremităţile reci, sensibilitate la frig, slăbiciune, dureri persistente la nivelul membrelor, edeme, furnicături, amorţeli, arsuri în gambe, modificarea pulsului în picioare, creşterea temperaturii locale, paloarea pielii şi apariţia cianozării picioarelor până la înnegrirea totală şi cangrenarea adâncă.


Sindromul Raynaud


Este o afecţiune care produce contractarea bruscă a vaselor mici de sânge ce alimentează degetele de la mâini şi picioare, precum şi nasul şi urechile.

Printre cauzele care declanşează boala menţionăm expunerea la frig a membrelor, munca cu anumite scule electrice vibratoare şi consumul în exces a medicamentelor beta-blocante de sinteză chimică. Acestea produc o încetinire a circulaţiei sângelui, dureri, amorţeli şi furnicături, în timp ce pielea devine albă la început, din lipsa sângelui, şi apoi roşietică sau vânătă.

Prevenirea bolii se realizează prin:

- renunţarea obligatorie la fumat, întrucât nicotina contractă vasele;

- menţinerea la cald a mâinilor şi a picioarelor, folosind mănuşi şi şosete de lână;

- efectuarea de exerciţii fizice energice şi masaje regulate pentru îmbunătăţirea circulaţiei sanguine;

- executarea de mişcări din picioare chiar în timpul repausului în pat sau şezând, în timp ce mâinile vor strânge repetat o minge din cauciuc;

- seara se va face o baie generală caldă, nu fierbinte, sau o baie de mâini şi picioare cu muştar negru;

- pentru a îmbunătăţi circulaţia în timpul crizelor, se ţin mâinile deasupra capului timp de 1-2 minute sau se freacă palmele între ele;

- în timpul mesei se vor adăuga la alimente condimente stimulatoare ca: scorţişoară, cuişoare, ghimbir, coriandru şi ardei.

Tratamente fitoterapeutice în varice şi ulcer varicos

Intern, se recomandă:

- infuzie de urzică moartă albă şi galbenă (o linguriţă flori sau herba mărunţită la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute şi se beau 2 căni pe zi, având efecte cicatrizante, depurative şi tonifiante, în stimularea circulaţiei sângelui şi în refacerea ţesuturilor lezate prin ulceraţii;

- infuzie din sulfină galbenă (1-2 linguriţe de herba uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 20-30 de minute şi se beau 1-2 căni pe zi cu efecte în prevenirea şi combaterea varicelor;

- infuzie din frunze de viţă de vie (80 g la 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau 2 căni pe zi, înainte de mese, având capacitate de tonifiere a venelor;

- infuzie din măceşe (o lingură de fructe uscate la 250 ml apă clocotită din care se beau câte 2 căni pe zi) cu acţiune în reglarea permeabilităţii şi elasticităţii capilarelor şi în normalizarea circulaţiei sanguine;

- tinctură din frunze de alun (2 linguri frunze culese primăvara, tocate mărunt şi macerate timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se consumă câte 20-30 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură din muguri de plop negru (20 g muguri maceraţi timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau zilnic câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- lichior preparat din 100 g coaja fructelor de castan sălbatic şi 20 g frunze de iederă, care se macerează timp de 10 zile în 200 ml alcool 400, cu adaos de 1 litru vin dulce.


Tratamente externe

- comprese reci din frunze de salvie (2 linguriţe la 200 ml apă clocotită, cu efect de epitelizare şi vindecare a rănilor, concomitent cu un uşor efect de reducere a tensiunii arteriale;

- cataplasme locale cu frunze strivite de varză, proaspete sau murate, ţinute între 2 bucăţi de pânză curată şi fixate cu un bandaj pe picior, având efecte de decongestionare şi revitalizare a ţesuturilor lezate prin ulceraţii. Se pot folosi şi frunze de varză macerate timp de 2-4 ore în untdelemn;

- cataplasmă din amestec cu flori de gălbenele şi coada-şoricelului, frunze fierte de urzică, nuc, salvie şi rozmarin, herba de coada calului şi rădăcini de tătăneasă ;

- cataplasmă cu terci de coada-calului şi cartofi cruzi raşi.

- băi de picioare cu infuzie din plante luate separat sau în amestec, cu frunze de nuc (1 kg frunze tocate la 5 litri apă), salvie, urzică, păpădie, ace de brad, herba de coada-calului, scoarţă de salcie şi rădăcini de tătăneasă;

- băi de picioare cu un amestec, în părţi egale, din păducel, mături, coada şoricelului, flori de trandafir roşu şi frunze de patlagină;

- masaj cu tinctură de castane tocate şi macerate timp de 24 de ore în alcool 700 şi apoi macerate încă 14 zile în petrol lampant. Dacă se amestecă tinctura de castane cu 60 g lanolină se obţine un unguent foarte eficace, aplicat local, cu efecte antiinflamatoare şi tonifiante asupra pereţilor vaselor.

Remedii pentru flebite şi tromboză


În tratamente interne sunt eficiente:

- infuzie din frunze de afin (1 linguriţă la 200 ml apă fiartă); se infuzează 20-30 minute şi se beau 2-3 căni pe zi;

- infuzie din frunze de coacăz negru (2 linguriţe frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute şi se beau 3 căni pe zi, înainte de mese;

- infuzie din amestec cu flori de castan sălbatic, arnică şi păducel, fructe de scoruş şi măceş (luate în părţi egale), din care se iau 3 linguriţe amestec la 500 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute şi se beau câte 3 căni pe zi;

- decoct din frunze de alun (2 linguri frunze uscate şi mărunţite la 500 ml apă); se fierbe timp de 5-10 minute şi se bea întreaga cantitate în cursul zilei pentru efecte vasodilatatoare;

- decoct din frunze de Gingko biloba din care se beau câte 80 ml, cu 10 minute înainte de fiecare masă;

- tinctură de castan sălbatic (50 g pulbere din coaja fructelor care se macerează timp de 10-14 zile în 150 ml alcool 800); se iau câte 10 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură de propolis 20%, din care se iau câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- tinctură de sunătoare (20 g herba macerată timp de 10-14 zile în 100 ml alcool 700); se iau câte 20-30 picături de 3 ori pe zi;

- vin medicinal din amestec cu scoarţă de castan sălbatic (50 g), traista ciobanului (20 g) şi cireşe negre (20 g); se lasă la macerat 5 zile în 200 ml alcool 700, se filtrează, se adaugă 1 litru vin alb şi dulce, iar după 8 zile se consumă câte 3 păhărele pe zi;


Pentru uz extern:

- comprese locale cu infuzii călduţe din flori de gălbenele şi muşeţel, herba de coada-calului sau rădăcini măcinate de iarbă mare;

- comprese locale cu decoct din scoarţă de castan sălbatic sau alun şi rizomi de ferigă;

- cataplasmă călduţă cu 200 g herba de lumânărică şi 100 g făină din seminţe de in puse în 500 ml apă; se fierbe 20 minute şi se aplică pe piciorul bolnav;

- băi de castane: 5 kg fructe coapte şi măcinate din care se iau 700-800 g făină amestecată cu 5 litri apă; se fierbe lent timp de 20 minute şi se adaugă la apa de baie. Se fac 10-12 băi consecutive, repetate de 3 ori pe an;

- băi locale cu coajă de salcie, frunze de nuc, mesteacăn, pelin, mentă, zmeur sau patlagină, flori şi frunze de castan sălbatic, soc şi fâneaţă, rădăcini de tătăneasă, paie de ovăz, herba de coada-calului; se ia 50-60 g amestec care se fierbe în 3 litri apă cu adaos de o linguriţă de bicarbonat de sodiu;

- masaje locale făcute zilnic, de jos în sus, cu macerat alcoolic din fructe de castan sălbatic (200 g la 1 litru alcool 400), amestecat cu tinctură de arnică sau de traista-ciobanului, extract de salvie, fructe de ienupăr şi muguri de plop;

- masaj zilnic pe piciorul bolnav cu unguent pe bază de răşină de brad, după care se merge pe jos timp de 20 minute;

- masaj local cu unguent de gălbenele (50 g flori, 150 g herba de gălbenele la 150 ml alcool 800, 5 ml amoniac 10%); se macerează 24 de ore, se adaugă 1 litru ulei de floarea-soarelui fiert cu ceară de albine şi se ţine la foc mic timp de 3 ore. După strecurare cu stoarcere se ung părţile afectate de mai multe ori pe zi.


Recomandări în alimentaţie


După primele semne de varice şi ulceraţii se adoptă un regim alimentar de cruţare, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.

În aceste zile sunt interzise carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimile animale, mezeluri, cârnaţi, afumături, pastramă, conserve, sosuri, dulciuri rafinate (prăjituri), ciocolată, cafea, tutun şi băuturi alcoolice.

În continuare sunt indicate legumele bogate în vitamine (ardei, tomate, morcov, salată, sfeclă roşie, castraveţi, ţelină, ridichi negre, varză, pătrunjel, mărar, vinete), asezonate cu ulei de măsline. Prin conţinutul bogat în apă, legumele hidratează ţesuturile, iar antioxidanţii protejează venele.

Bune rezultate dau şi amestecurile de sucuri cu sfeclă roşie (500 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), mere roşii (100 ml), ţelină (50 ml) şi cartofi cruzi (20 ml), care se consumă în 3-4 reprize.

Supa de arpagic sau de praz are acţiune anticoagulantă, evitând accidentele vasculare cerebrale sau hematoamele interne, care pot să survină în urma unor loviri, căderi sau agresiuni fizice; se consumă câte 200 ml supă.


Regimul de viaţă: odihnă şi mişcare în aer liber


Se va evita statul prelungit în picioare sau şezând, fără mişcare. La poziţia şezut pe scaun, picioarele nu vor sta încrucişate, iar marginea scaunului să nu stranguleze fluxul sanguin. Programul lung de lucru la birou, la calculator sau acasă la televizor va fi întrerupt cu pauze dese şi mişcări pentru a facilita reluarea unei circulaţii sanguine normale.

Zilnic se recomandă multă mişcare în aer liber, prin mers pe jos pe distanţe mici (maxim 2-3 km) şi practicarea unor sporturi uşoare (înot, bicicletă şi gimnastică medicală în apă sau la domiciliu).

În orele de odihnă în pat sau la repausul prelungit, impus de o operaţie chirurgicală sau după o vătămare corporală, se indică un exerciţiu de mişcare cu picioarele ridicate în sus, peste nivelul şoldurilor, eventual cu sprijinire pe un scăunel, perne, canapea sau perete.

Îmbrăcămintea va fi lejeră, fără pantaloni strâmţi pe picior şi fără jartiere circulare. Încălţămintea va fi din piele naturală, comodă, fără tocuri foarte înalte şi cu vârfuri ascuţite. Se vor evita cizmele fixe pe picior.

La umflarea picioarelor sau a gleznelor se vor purta şosete din bumbac şi ciorapi elastici sau alte bandaje compresive, care se aplică în fiecare dimineaţă pe zona varicoasă. Bandajul poate fi impregnat în soluţii cu proprietăţi antibiotice şi cicatrizante.

Pe piciorul cu tromboflebită aplicaţi o compresă cu căldură umedă şi ridicaţi-l la 15-30 cm deasupra nivelului inimii, pentru a grăbi vindecarea într-un interval de câteva săptămâni. Noaptea se va dormi desculţ, cu piciorul bolnav aşezat mai sus, pe o pernă.

Este total contraindicată expunerea prelungită a piciorului la radiaţiile solare de la orele de arşiţă ca şi la alte surse de căldură (calorifer), întrucât apare riscul spargerii venelor şi declanşarea unor hemoragii grave.

Obiceiul epilării picioarelor cu ceară fierbinte este total neindicat.


Cura cu citrice ajută la menţinerea elasticităţii venelor


Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruit), bogate în vitamine naturale, nutrienţi şi flavonoide care ajută la menţinerea forţei şi elasticităţii pereţilor venelor.

Să nu fie neglijate fructele de pădure (afine, zmeură, coacăze, mure), precum şi cireşe, vişine, mere, struguri, bogate în flavonoide roşii şi purpurii.

Necesarul proteic poate fi asigurat printr-un grătar din carne slabă, peşte şi ouă fierte, cu rol în consolidarea masei musculare şi în buna funcţionare a reţelei venoase.

Pentru menţinerea sănătăţii venelor se recomandă un consum zilnic de alimente bogate în fibre (cereale integrale, tărâţe, orez nedecorticat, fasole, mere, pere, legume frunzoase, hrişcă, cu efecte de prevenire a constipaţiilor şi de evitare a presiunii intestinelor asupra venelor. Oţetul de mere are proprietăţi astringente şi conţine flavonoide care reduc inflamaţiile venelor (se iau câte 2 linguriţe de oţet diluat în 200 ml apă, dimineaţa pe stomacul gol).


Consumaţi mult usturoi, dacă suferiţi de tromboză


În tromboze este recomandat consumul moderat de alcool slab (2 pahare de vin zilnic) pentru a dilata vasele sanguine mici.

Alimentaţia curentă va fi hiposodată (maxim 4 g sare pe zi), urmată de produse lactate şi, treptat, se intră într-o dietă normală.

Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă şi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaţa, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei şi a constipaţiei.

Efecte evidente are complexul de vitamine, în primul rând vitamina E (300-500 mg pe zi) din germeni de grâu, uleiuri vegetale, nuci, alune care asigură reducerea varicelor până la vindecare. Celelalte vitamine necesare (A, B, C, PP, K) şi sărurile minerale (K, Fe, Mn etc) sunt asigurate, zilnic, cu suc de morcov şi sfeclă roşie, germeni de grâu (50-100 g), borş de tărâţe şi drojdie de bere uscată (1-2 linguriţe).

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Cu un duş mai rece...
trece!... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

.... da! Înghiţi în sec! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

enola_gay a scris:...pentru nefutita cronica , aveti ceva tratamente naturiste ???? [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

se ia una bucata "baiat buuuuuuun" cu morcov tanar si se face un tratament extern si intern (dupa ce acela extern si-a facut efectul)! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
se foloseste acest tratament,zilnic,sau dupa caz, saptamanal!
Dupa cateva "sedinte" "afectiunea",oricat de cronica ar fi...este aproape vindecata! [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

enola_gay a scris:...bine ca nu aveti ...bolovani ... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Da' de ce?!..Da aia nu ne mai scapa nici cutitul?... [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]