Despre destin

Scris de Mena Vin Aug 21, 2009 9:22 am

Mereu am afirmat ca destinul nu e ceva scris undeva..si noi trebuie sa-i urmam drumul..fara sa avem un cuvant de spus..Ca am avea liberul arbitru si ca totul tine de alegerile noastre.Exista insa clipe...intamplari..pe care..oricat le-am analiza..nu le putem cataloga nicicum..si le numim..destin...Gen..intalnirea cu o persoana care-ti poate schimba viata...un accident stupid pe care nu-l cautai,normal..nu l-ai ales...Deci aceste intamplari sau neintamplari..care la prima vedere par..inevitabile...Voi ce credeti?..Avem intotdeauna un cuvant de spus in fata destinului sau uneori suntem doar spectatori legati parca de maini si de picioare?

Scris de Mena Sam Aug 22, 2009 3:41 pm

E adevarat..destinul e foarte des confundat cu Soarta care e altceva. Sa ne imaginam un traseu intre 2 puncte. Noi am ales traseul. Poate nici nu mai stim cand am facut-o. Cert este ca ne aflam pe un drum. Ca suntem in mers (poate uneori ne saturam de mers dar forta vietii e mai mare... ) Destinul e parcurgerea spre destinatie. Soarta ar fi atingerea tintei. Noroc ca sentimentul implinirii nu pare sa tina cont de asta. Se pare ca e mai importanta.. calatoria. Si experientele,... probele. Soarta ar fi scorul, punctajul. Cat parcurgi din traseul ales.
Nu cred ca venim pe lume fara sa avem nici un cuvant de spus...pt ca astfel..toata religia ar fi inutila..La ce ar mai fi judecata de apoi?Sa se judece niste marionete care nu au optiune?...Eu cred ca...destinul este suma alegerilor noastre...+ doza de "inevitabil" care apare..tocmai sa ne ajute(sau nu)sa luam decizii...sa ajungem la destinatie....

Scris de Only Sam Aug 22, 2009 3:51 pm

Da, suntem suma alegerilor pe care le facem. Fiecare isi lasa amprenta in noi ca intr-o ceara moale. Si ne modifica...nu, nu cred in destin. Cred in puterea oamenilor de a-si schimba viata...sunt insa, la un anume moment al drumului, anumite borne. Puncte de reper. Indicatoare. Cineva spunea ca oamenii au obiceiul sa stranga laolalta toate greselile din viata lor si sa creeze un monstru caruia ii spun "destin". Nimic nu e mai cumplit decat sa traiesti cu sentimentul de vina. Nicun tribunal din lumea asta nu poate fi mai aspru decat propria constiinta. Si atunci descoperim ca e minunat sa facem transferul culpabilitatii...sa o asezam fie pe umerii zeilor, fie in carca altor tovarasi de suferinta. I mean, toti avem cate o cruce de dus, insa o mai si rezemam din cand in cand de cate un pom crescut stramb pe marginea unui drum care nu duce nicaieri...

Scris de nicknistor Sam Aug 22, 2009 4:07 pm

parerea mea ca in viata primim doar ceea ce meritam,noi il numim destin...destinul sta in miinile noastre...destinul este in noi nu in afara noastra...noi ne modelam destinul si nimeni nu este raspunzator chiar daca o sa gasim vinovati...ne place sa dam vina pe orice,pe alti,pe viata,pe destin...vina ne apartine chiar daca o pasam...noi insine suntem destinul nostru

Scris de Mena Sam Aug 22, 2009 4:46 pm

[b]Religia..nu..nu a facut oamenii mai buni..intr-adevar..dar stii de ce?..pentru ca...oamenii au umplut-o cu dogme..asta pentru a supune..Pentru ca confunda credinta cu religia....Nu vreau sa mai continui pe aceasta tema ..nu aici....Cred ca am ..mi-a fost data capacitatea de a alege...Avem pentru asta tot ce ne trebuie..maini sa lucram..picioare sa mergem..ochi sa vedem...minte..sa gandim..Daca nu le stim folosi..nu trebuie sa ne invinuim decat pe noi...La ce avem atatea repere...daca ar fi fost inutile?...

Scris de hotsexyro Dum Aug 23, 2009 10:40 am

eu cred ca destinul ni-l atragem,,fiecare prin ceea ce facem,prin ceea ce simtim,prin ceea ce credem..

Scris de Lupul Alb Vin Aug 28, 2009 4:13 pm

hotsexyro a scris:eu cred ca destinul ni-l atragem,,fiecare prin ceea ce facem,prin ceea ce simtim,prin ceea ce credem..

... nu trebuie sa il atragem,... trebuie sa-l ignoram...

Scris de Mena Mier Sept 16, 2009 9:22 pm

Realitatea e ca ne traim viata sub semnul deciziei. Si deci, sub semnul consecintei. Sa trec strada pe rosu? La ce facultate sa dau? Sa cumpar mere rosii sau mere verzi? Ce sa citesc? Sa-mi calc camasa? Sa-i accept oferta? Sa-mi schimb serviciul? Sa ma casatoresc cu el? Sa le raspund ironiilor?...etc
Si deci... DACA treceam strada pe rosu, puteam sa fiu lovita. Daca ii credeam promisiunile probabil azi eram casatorita si (ne)fericita. Daca dadeam la alta facutate, posibil ca azi sa nu fi fost atat de incantata ...etc
Cand nu stii incotro sa privesti, e pentru ca nu stii ce iti ofera siguranta, ce iti ofera continuitate, si legatura.... lumea este rea si dura, si unul din ultimele lucruri pe care ti le ofera este siguranta, pace si liniste.... lumea, asta consuma din tine, nu iti ofera....
Cand incepi o zi, dis de dimineata, nu stii incotro pleci, ce te asteapta... ce trebuie sa infrunti... ce trebuie sa faci sa supravietuiesti... stii din experienta fiecarei zile, ca ai munti de trecut si vai de strabatut. constientizez felul in care lucrurile se leaga intre ele. Totul influenteaza totul. Totul e influentat de... tot. Fiecare daca se leaga de un pentru ca al sau.. e un cerc vicios. Daca lucrurile nu ar sta asa, am trai sub semnul hazardului...Deci..de cele mai multe ori..chiar daca nu ne dam seama...avem de facut alegeri...Ma intreb... cum ar fi fost viata noastra daca nu primeam atata spatiu de decizie.

Scris de vlavi Mier Sept 16, 2009 11:45 pm

Avem de făcut alegeri rămânându-ne senzaţia că cealaltă ar fi fost cu mult mai bună...
La întrebarea ta, altfel, retorică,eu aş răspunde cam aşa:
Avem un dar înăscut spre a cârcoti faţă de ceea ce ne oferă soarta!

Scris de Melissa Vin Sept 18, 2009 8:15 am

Nu cred intr-un destin predestinat.Dar cred ca ai foarte mari sanse sa ai un destin lamentabil ,daca nu actionezi.Exista si nesansa sau ghinionul,dar majoritar destinul este suma optiunilor si actiunilor noastre.

Scris de Didina Vin Sept 18, 2009 8:20 am

tu, ce pla ai azi ?

numa pe topicuri de astea 'existentiale" bantui Laughing

))

Scris de TAVIC Vin Sept 18, 2009 11:58 am

eu in mare imi stiu destinul !HIHI

Scris de vlavi Vin Sept 18, 2009 4:47 pm

După o vârstă, în afară de certitudinea că vom muri, cam toţi ştim ce ne aşteaptă.

Scris de quanchi Dum Sept 20, 2009 2:31 am

Cred ca destinul joaca un rol extrem de important in viata fiecaruia... spre exemplu, familia, care ne va influenta intreaga existenta, nu ne-o alegem noi, ci destinul, Dumnezeu sau cum vreti sa numiti aceasta putere.
Totusi, intotdeauna am fost de parere ca destinul/viata iti ofera in momentele importante ale vietii, doua cai... iar noi o vom alege pe cea pe care o consideram potrivita.
Viata omului e influentata de aceasta impletire a destinului cu liberul arbitru...

Scris de hotsexyro Dum Sept 20, 2009 9:18 am

...si in liberul arbritru al fiecaruia,uneori, nici Dumnezeu nu poate interveni!

Scris de Mena Mier Oct 14, 2009 10:18 pm

Odata ma gandeam sa scriu o carte....subiectul fiind legat de destin...Ceva de genul ca un om aflat la batranete...traieste revelatia vietilor pe care le-ar fi putut avea..daca facea alte alegeri si urma alte drumuri...Pentru ca era permanent nemultumit si fusese toata viata tributarul lui "ce-ar fi fost daca"...la batranete,inainte de sfarsit a reusit sa aiba o "viziune' a ceea ce putea fi.Uneori era mai rau..alteori...parea sa fi fost mai bine...Dar..sfarsitul l-ar fi gasit oricum..si...sfarseste zambind la gandul ca de fapt..totul e desertaciune...Si el a avut cea mai perfecta viata in aceasta dimensiune...

Scris de hotsexyro Mier Oct 14, 2009 10:29 pm

si eu mi-am facut de multe ori scenarii cum ar fii arata viata mea "daca" as fi luat-o atunci pe alt drum,"daca as fi facut altfel atunci,"daca"...dar stiu cu siguranta un singur lucru...ca pe El l-as fi iubit in toate scenariile pe care le-am facut,in toate dimensiunile si in toate vietile pe care le-as fi trait "daca"...

dar,chiar,de ce nu te apuci tu sa scri o carte?...

Scris de vlavi Mier Oct 21, 2009 5:02 pm

Am primit pe mail textul ăsta pe care am simţit nevoia să vi-l împărtăşesc şi vouă:

A fost odată un văduv care locuia împreună cu cele 2 fete ale sale care erau foarte curioase şi inteligente. Fetele îi puneau mereu multe întrebări… la unele ştia să le răspundă, la altele nu… Cum îşi dorea să le ofere cea mai bună educaţie, într-o zi şi-a trimis fetele în vacanţă cu un înţelept. Înţeleptul ştia întotdeauna să le răspundă la întebările pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care plănuia să îl folosească pentru a înşela înţeleptul.
- Ce vei face? o întrebă sora ei.
- O să ascund fluturele în mâinile mele şi o să întreb înţeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mâinile şi îl voi lăsa să zboare. Dacă va zice că e viu îl voi strânge şi îl voi strivi. Şi astfel orice răspuns va avea, se va înşela.
Cele două fete au mers la înţelept şi l-au găsit meditând.
- Am aici un fluture albastru. Spune-mi, înţeleptule, e viu sau mort?
Foarte calm, înţeleptul surâse şi îi zise:
- Depinde de tine… fiindcă e în mâinile tale.
Aşa este şi viaţa noastră, prezentul şi viitorul nostru. Nu trebuie să învinovăţim pe nimeni când ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobândim sau nu. Viaţa noastră e în mâinile noastre, ca şi fluturele albastru. De noi depinde să alegem ce vom face cu ea.

Scris de enola_gay Mier Oct 21, 2009 5:18 pm

astazi, este o zi in care mi-as strivi fluturele meu, albastru .....

faina idee cartii, bella ...chiar interesanta ....si eu am inceput de multe ori povesti cu cioturi din viata mea ....am navigat pe firul povestii care incepea , nu cu " a fost odata ..." , ci cu " ce-ar fi fost daca....".....curios este faptul ca niciodata , in nici o povestire , nu mi-am dus gandul pana la capat ....am preferat sa ma intorc la realitatea , care este ( vorba cuiva ) [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Cand suntem la rascruce si stam a ne gandi pe care drum sa o pornim mai departe , facem o alegere , care nu este intamplatoare ..nimic nu e intamplator si nici nu exista coincidente ....totul este planificat ...facem alegerile care ne-au fost alese ....mereu.....

Scris de Mena Mier Oct 21, 2009 10:31 pm

Eu nu cred ca sunt marioneta...Nu vreau sa cred asta..Pt ca...toata credinta mea s-ar narui...Caci daca altcineva a ales pentru mine..sunt...nevinovata...pt ca..nu am avut de ales...Dar daca eu am fost cea care a facut alegerea...atunci..eu imi merit soarta,buna rea,cum ar fi ea...Cred insa ca exista obstacole..suferinte..care ne vin ca "semne de circulatie"...ce ne ghideaza spre drumul bun...ne face sa incetinim si sa devenim atenti incotro mergem..ne face sa ne intoarcem din drum ca-i interzis...ne tine la bariera...doar doar vedem semnele si ne intoarcem la ceea ce avem nevoie....Caci, daca cred ca cineva a scris soarta mea....cred ca a scris o soarta buna...care trebuie implinita...Mie si tuturor...caci cine ti-ar "scrie" o soarta rea?...D-zeu?..Nu se poate pt ca d-zeu e iubire....Asa ca...daca nu ajung unde trebuie..este pt ca eu nu am vazut cand trebuia sa vad...n-am auzit ..n-am ascultat..n-am..n-am...

Scris de Continut sponsorizat

Despre destin

Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin

Re: Despre destin